Hartile mentale si acuta nevoie de "meteorologi" politici preocupati de edificarea planificarii strategice a statului de maine ramane o prioritate societala. Geopolitica este considerata o harta mentala, iar un stat isi elaboreaza o astfel de harta in care sunt prefigurate evaluarile privind pozitia si rolul sau, raportul de forte cu vecinii, contextul regional in care actioneaza mediul international si coordonatele sale de baza.
Actiunile statelor pe arena internationala, - prin simtul oportunitatii de care dau dovada acestea; prin inteligenta cu care valorifica un context; prin promtitudinea cu care reactioneaza la anumite tendinte etc.,- trebuie deduse din veridicitatea hartilor mentale ale acestora.
Statele mici au dreptul la propriile harti mentale. Ele trebuie sa evalueze propriile atuuri si slabiciuni, ele sunt somate sa cumpaneasca intre nmarile tendinte sub presiunea carora traiesc si au nevoie de elaborari care sa le ghideze eforturile de promovare a intereselor pe scena politica internationala. Un stat precum este R. Moldova trebuie sa-si construiasca cu multa dibacie propria harta mentala si sa evalueze capabilitatile si vulnerabilitatile cel putin pe termen mediu. Altminteri, costul poate fi extrem de mare, iar aceasta vizeaza integritatea si supravetuirea sa. Mai ales in raport cu enclava de la Tiraspol.
R. Moldova trebuie sa-si elaboreze o harta mentala pornind de la datele naturale, din pozitia si rolul sau geografic, din dinamica contextului politic si geopolitic, din perimetrul vecinatatii sale.
O harta mentala inseamna de fapt o strategie de care se ghideaza un stat care tinteste un rost anume.
R. Moldova este obligata sa-si reevalueze urmatoarele coordonate geopolitice:
a) Reevaluarea politicii externe si de aparare.• Constientizarea faptului ca neutralitatea presupune autolimitare. • Statul este lipsit de o anumite actiune valorica armata, de o aliniere si raportare la sisteme comunitare de aparare. • Avantajele "neutralitatii" de fapt sunt convertite in dezavantaje. Autolimitare asumata. • Lipsa unei strategii – Bloc de aparare(NATO) si comunitate valorica (UE) – care nu permit surselor externe(investitiilor) de participare pe piata R. Moldova;b) Depasirea dogmatismului "identitar" si politicSocietatea este afectata de maladia "identitara", fapt ce releva ca este una comlexata, in care ideologiile si dogmele politice predomina asupra dreptului si datului natural.• exploatarea ideologiei "moldoveniste" ca extrema politica reprezinta subminarea statalitatii si traumatizarea societala. Urgent, se cere debarasarea de asemenea formule. • perceptiile de amenintare la adresa securitatii nationale trebuie sa se faca depasind factorii ideologici • elaborarea unei conduite a factorilor umani de decizie • vointa si responsabilitate politica • identificarea actorilor prinicipali capabili sa elaboreze si sa dezvolte o politica eficienta (Identificarea actorilor sa fie bazata pe principiul meritocratiei). • angajarea si sustinerea solida a proiectului de asumare a valorilor euroatlantice (NATO, UE) de catre intreaga societate...R. Moldova trebuie sa faca fata provocarilor oranduite la frontiera sa. Ea trebuie sa aiba abilitatea de-a proteja valorile interne fata de amenintarile externe si interne si sa asigure un mod de trai decent cetatenilor sai. Nu i se cere R. Moldova sa faca o schimbare radicala, sa iubeasca sau sa aiba incredere cu ochii inchisi, ci sa caute beneficiul pentru sine. Exact, ca in cazul celor doua tari asiatice gemene (Coreea de Sud si Coreea de Nord).
Uniunea Europeana si relatia cu Estul
De fapt, relatia Uniunii Europene cu Estul a fost una asimetrica. Aceasta se datoreaza faptului ca dupa cel de-al doilea razboi mondial, estul Europei a intrat in colaps. Uniunea a avut nevoie de timp ca sa-si poata constitui o strategie si a venit momentul Copenhaga din 1993 care a deschis usile pentru statele din fostul lagar socialist. Nu putem trece cu vederea faptul ca impresionanta crestere a Uniunii Europene timp de treizeci de ani s-a datorat umbrelei de securitate a SUA.
Exista o comunitate valorica greu de zdruncinat intre UE si SUA, reprezentata de optiunile durabile pe care cele doua puteri le-au facut nu de ieri, de azi pentru democratie si libertate, de angajamentul actual privind extinderea acestor moduri de organizare in lume. Europa a sprijinit lupta de independenta a SUA, iar Statele au venit in ajutorul Europei daca i-a fost solicitat sprijinul si asa s-a infiripat un parteneriat istoric pentru democratie.
Diplomatia moldoveneasca a devenit prizoniera razboiului rece instaurat dupa Conferinta de la Munhen, dintre civilizatia euroatlantica si cea euroasiatica.
As fi vrut sa gasesc o eventuala solutie autohtona, tipic "moldoveneasca", a iesirii din aceasta grava criza de optica a politicii externe prin care trec strategii si planificatorii nostri, dar nu stiu, chiar daca ar exista, cum o vor imbratisa.
Actualmente, refuzul autoritatilor Republicii Moldova de a accepta deschiderea de catre Romania a doua birouri consulare in orasele Cahul si Balti este descris de catre presedintele Romaniei, Traian Basescu, drept un fapt regretabil. In acelasi timp, comisarul european pentru Justitie, Franco Frattini, a declarat la Bucuresti, ca autoritatile de la Chisinau ar trebui sa accepte propunerea Romaniei de infiintare la Chisinau a unui Centru de acordare a vizelor pentru Uniunea Europeana. Cele doua birouri au scopul de a evita aglomeratia de la Ambasada Romaniei de la Chisinau, ca urmare a introducerea vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
Si asta pentru ca singurul, deocamdata, centru de vize europene, cel deschis de Ungaria la Chisinau, nu ar putea prelucra decat 20 de mii de cereri pe an, in timp ce solicitarile sunt mult mai numeroase. In ultima sa vizita la Bucuresti, comisarul european pentru justitie, Franco Frattini, a declarat ca initiativa Romaniei ar trebui acceptata de autoritatile Republicii Moldova.
"Salut oferta facuta de Romania de a deschide un centru pentru emiterea de vize la Chisinau. Acest centru va fi complementar si nicidecum in competitie cu cel al Ungariei. Cred ca initiativele Romaniei si a Ungariei vor demonstra solidaritatea la nivel european cu cetatenii Republicii Moldova" - spunea comisarul european Franco Frattini.
El asigura autoritatile de la Chisinau ca in cazul in care vor coopera, Uniunea Europeana va finaliza acordul pentru facilitarea acordarii vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova.
Printre "culuarele" geopolitice si identitatea "europeana"
In schimb, Budapesta sustine ca va ajuta Republica Moldova sa adere la Uniunea Europeana, a declarat presedintele Adunarii Nationale a Ungariei, Katalin Szili, la Chisinau. In acest sens, aceasta a spus ca exista pentru politica externa maghiara trei prioritati: Balcanii de Vest, Republica Moldova si Ucraina. Katalin Szili considera ca Declaratia de la Berlin lasa deschisa "usa Europei" si este o oportunitate pentru Republica Moldova sa adere la blocul comunitar. Cele exprimate de Szili la Chisinau fac parte din sfera unor sperante si nici intr-un caz nu tin de realitate. Ungaria este o tara cu pondere insignifianta in contextul constructiei europene, iar analistii politici au exprimat faptul ca Declaratia de la Berlin este una sceptica in privinta usilor deschise fata de o eventuala extindere a Uniunii- asa ca nu trebuie sa ne imbatam cu apa de ploaie, mite cu palinka. Este remarcat gestul Budapestei de-a finaliza niste negocieri care s-au finalizat cu acel Centru comun de vize, negocieri purtate pana la accederea Romaniei si Bulgariei in UE. Budapesta trebuie sa sugereze Chisinaului racordarea politicii acesteia la noi realitati conturate dupa 2007 si nu sa insiste pe dividente de imagine in actualul context geopolitic. Mai ales acum cand UE se adreseaza catre R. Moldova- sa nu mai faca drum la Bruxelles, ci sa mearga mai aproape, adica la Bucuresti.
Marianne Mikko, presedintele Delegatiei Parlamentului European (PE) in Comisia de cooperare parlamentara UE-Republica Moldova, a declarat ca nu este nevoie ca oficialii moldoveni sa se deplaseze intotdeauna la Bruxelles pentru a discuta cu reprezentantii UE, ci este suficient sa mearga la Bucuresti. "Relatiile Republicii Moldova cu Romania inseamna relatiile cu Uniunea Europeana", a explicat Marianne Mikko. Ea a adaugat ca Uniunea Europeana este dispusa sa ajute Republica Moldova, dar nu vrea sa genereze dependenta. Mikko a subliniat importanta diplomatiei in promovarea unei imagini bune a Republicii Moldova in strainatate, oferind exemplul Georgiei, care a inregistrat mai multe succese, datorita "ofensivei de simpatie".
Marianne Mikko considera ca Republica Moldova trebuie sa devina mai prospera decat Rusia, pentru a fi atractiva pentru locuitorii din regiunea transnistreana, si a precizat ca prezenta rusa in regiune impiedica reglementarea conflictului.
Rusiei a fixat ca prioritate a politicii sale externe apropierea de UE. Aceasta totusi merita o atentie sporita. Rusia este intr-un razboi geoeconomic datorat resurselor energetice si furnizarii de gaze si carburanti la pret monopolist. Pe de alta parte Rusia alimenteaza regimuri secesioniste la frontiera UE, ceea ce presupune crearea de focare si expansiunea unor surse de risc major. O dezbatere aparte in politica externa a Rusiei o constituie trei state- Belarus, Ucraina, R. Moldova si aceasta se manifesta prin alocarea de suport informational, logistic si economic fortelor menite a stavili "expansiunea" curentului "Noii Europe" in aceste teritorii. Pentru UE, Rusia este de o importanta strategica. Daca cu SUA se poate spune ca UE imparte o alianta, cu Rusia imparte un continent. Problema este ca Rusia nu poate fi insumata in UE. O eventuala aderare in UE a Rusiei ar pune in mod dramatic problema identitatii Uniunii.Doua treimi din spatiul rusesc este asiatic, iar circa 80% dintre minoritatile care traiesc in Rusia nu sunt europene.
Proverbul milenar, cu "Fereste-te de greci cand iti fac daruri", poate fi parafrazat in zilele noastre cu: fereste-te de rusi, dar si de cei care iti livreaza informatii false si prietenii conjucturale...
Nu vreau sa ma incred ca suntem condamnati la miopie politica?
Sursa: Romanian Global News, autor: Octavian Sergentu
