Preşedintele României, Traian Băsescu, a trimis astăzi, 10 aprilie, Parlamentului României, cererea de reexaminare a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.
Legea primită spre promulgare are ca obiect de reglementare drepturile şi sprijinul acordat românilor din afara frontierelor de stat ale României, precum şi trecerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din subordinea Ministerului Afacerilor Externe în subordinea Cancelariei Primului-Ministru. Actul normativ, se arată în cererea de reexaminare, „ar trebui să clarifice instituţiile care se ocupă de relaţia cu românii de pretutindeni. Structura existentă a organismelor şi organizaţiilor guvernamentale care se ocupă de „românii de pretutindeni” este, în momentul actual, stufoasă şi neclară în ceea ce priveşte atribuţiile pe care aceste organisme le au în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni”.
Preşedintele Băsescu reaminteşte, totodată, că, în prezent, există un Departament pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, un oficiu guvernamental (Oficiul pentru gestionarea relaţiilor cu Republica Moldova – în cadrul Cancelariei Primului Ministru), 5 direcţii de specialitate (Direcţia pentru Românii din Vecinătate şi Balcani; Direcţia pentru Originarii din România, Directia Cooperare cu Republica Moldova - în cadrul MAE; Direcţia Protecţia Drepturilor Cetăţenilor Români care Lucrează în Străinătate – în cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii şi Familiei; Direcţia Românii din afara ţării – în cadrul Institutului Cultural Român), un compartiment de specialitate în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi un birou pentru cetăţenie în cadrul Ministerului Justiţiei. De asemenea, în coordonarea MAE se afla şi Centrul "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni, iar în coordonarea MEC se află Institutul Limbii Române. În opinia şefului statului, „o soluţie viabilă pentru funcţionarea operaţională a acestor structuri ar putea fi comasarea lor sau organizarea acestora într-o singură instituţie guvernamentală, obţinând astfel, simplificarea sau eliminarea birocraţiei şi existenţa unei instituţii care poate funcţiona optim, la standarde calitative ridicate”. De asemenea, în cerere se aminteşte că articolul 7 din Constituţia României prevede că „Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt”, iar Preşedintele României reprezintă Statul român, aşa cum statuează Constituţia României în art. 80 alin.1. Or, Legea transmisă spre promulgare nu conţine nicio dispoziţie referitoare la atribuţiile Preşedintelui României din prisma legăturii acestuia cu românii de pretutindeni. Acesta este ales prin vot de către toţi cetăţenii români, care trebuie să beneficieze de protecţia conferită şi de art. 17 din Constituţia României, care prevede că „Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară”.
Astfel, se mai arată în cererea trimisă Parlamentului, Preşedintele asigură, în colaborare cu direcţia de profil din Ministerul Afacerilor Externe, legătura cu comunităţile româneşti din străinătate: „Legea supusă promulgării goleşte de conţinut atribuţiile Preşedintelui faţă de românii de pretutindeni. În acest context, considerăm că ar fi esenţial ca organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni să fie sub patronajul Preşedintelui României şi nu sub cel al Parlamentului României, cum prevede prezenta lege, la art. 7”.
În ceea ce priveşte instituirea Consiliului Românilor de Pretutindeni, şeful statului consideră că acesta ar putea avea stabilite atribuţii care să privească funcţionarea şi dezvoltarea sprijinului acordat românilor de pretutindeni: „Crearea acestui organism doar pentru organizarea Congresului anual al Românilor ar putea deveni o atribuţie în cadrul unei instituţii deja existente, care are alocate fonduri de la bugetul de stat. Crearea acestei instituţii ar putea fi organizată din reprezentanţi ai românilor din diaspora, şi ar putea să fie, de asemenea, un for intern al celor care trăiesc şi muncesc în afara frontierelor de stat ale României, apărându-le drepturile şi interesele”. În cererea de reexaminare a Legii se mai arată că actul normativ nu defineşte clar anumite noţiuni în baza cărora se acordă unele drepturi, precum „Asociaţiile de români” şi nici criteriile în baza cărora un solicitant poate beneficia de sprijinul oferit de statul român. În acest context, se precizează în cerere, explicarea sintagmei „români de pretutindeni” ar trebui dezvoltată, explicând mai clar ce categorii de conaţionali pot fi incluşi sub această denumire: „astfel, s-ar exclude o serie de proceduri de autentificare, diminuând căi birocratice de recunoaştere a unui drept al persoanelor care sunt rumâni, vlahi, valahi, macedoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni, moldoveni, sau acele persoane de origine română care fiind cetăţeni români, foşti cetăţeni români ori descendenţi ai acestora sau vorbitori ai unuia din dialectele limbii române, ca limbă maternă, trăiesc actualmente, din diferite motive, în afara frontierelor de stat ale României”.
Totodată, în cererea trimisă Parlamentului, se precizează că preluarea Centrului „Eudoxiu Hurmuzachi” de către Cancelaria Primului Ministru nu este oportună, pentru că acest centru a fost creat în coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, fiind în permanentă legătură cu Departamentul Românilor de Pretutindeni. „Aducerea Centrului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni, în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării ar însemna reluarea activităţii educaţionale în sprijinul românilor din afară, cercetarea în domeniul protejării vorbitorilor de limbă română şi sprijinirea şcolilor româneşti din afară. Totodată, scopul acestui centru nu va mai fi privit de alte autorităţi altfel decât, din prisma rolului său, de susţinător al învăţământului în limba română şi în afara graniţelor geo-fizice ale României”, se arată în solicitarea trimisă Legislativului de către şeful statului.
Sursa: AMOS News
