Situaţia este astăzi mult mai bună decât la 1 noiembrie 2006, când a fost lansată campania de legalizare a soft-urilor, afirmă experţii din domeniu
Situaţia privind utilizarea programelor de computer este astăzi mult mai bună decât la 1 noiembrie 2006, când a fost lansată campania de legalizare a soft-urilor, a declarat Oleg Efrim, avocat Business Software Aliance (BSA), în cadrul şedinţei ordinare a Clubului Presei Economice, desfăşurată cu sprijinul hotelului Leogrand.
„În urma companiei Microsoft în Republica Moldova au venit şi altele. La Chişinău sunt reprezentaţi şi alţi producători de soft, cum ar fi Romsym Data, care reprezintă interesele a vreo 50 de producători de soft-uri. Recent am avut discuţii cu alţi doi mari producători de soft, care intenţionează să-şi lanseze afacerile în RM. Până când nu pot să fac public numele acestor companii, dar în curând ele vor veni pe piaţă. Şi din acest considerent spunem că, în fond, campania de legalizare, lansată la 1 noiembrie 2006, a pus un început reuşit”. a afirmat Oleg Efrim
După lansarea campaniei a parvenit un număr enorm de sesizări în privinţa legalizării programelor de computer. „Primeam 40-60 de apeluri telefonice pe zi, nemaivorbind de mesaje electronice”, a spus Efrim. În opinia acestuia, societatea a început să se intereseze de această problemă, ceea ce poate fi apreciat drept un rezultat foarte bun.
O campanie ce are drept scop reducerea pirateriei în sfera tehnologiilor informaţionale a fost lansată, la 1 noiembrie 2006, la Chişinău, în condiţiile în care Republica Moldova este o ţară unde fenomenul utilizării soft-urilor nelicenţiate este extrem de răspândit. Acordul privind demararea acestei campanii a fost încheiat de Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia de stat pentru protecţia proprietăţii intelectuale (AGEPI) şi Business Software Alliance (Alianţa mondială a producătorilor de soft).
Campania de legalizare este un proces continuu, astfel că nu ne putem aştepta la rezultate extraordinare după patru luni de campanie, a subliniat avocatul BSA, care a menţionat totodată că „nu există nici un termen de graţie în decursul căruia programele de computer pot fi utilizate fraudulos fără sancţionare». Drepturile titularilor sunt protejate de Legea cu privire la drepturile de autor şi drepturile conexe, adoptată în 1994 şi convenţiile internaţionale la care RM face parte. O perioadă de graţie „ar însemna suspendarea executării legii pe o anumită perioadă sau acţiunea convenţiilor internaţionale la care este parte Republica Moldova, ceea ce este imposibil de realizat”.
Ion Ţigănaş, şef de direcţie la AGEPI, a declarat în şedinţa clubului presei economice că Agenţia pe care o reprezintă nu a verificat nici instituţiile publice, nici cele private privind legalitatea utilizării programelor de calculator. „Cred că după verificări vom putea spune care este situaţia reală în acest domeniu”, a spus expertul, care a mai adăugat că potrivit unor statistici internaţionale, în Republica Moldova indicele pirateriei este destul de înalt. Conform unor date neoficiale, 91% constituie produsele pirat şi doar 9% legale. În România acest indicator este de 72%, însă acolo procesul de legalizare durează deja de zece ani. Ion Ţigănaş a infirmat faptul că ar exista un moratoriu asupra verificării programelor utilizate. „Legea dreptului de autor nu a fost abrogată, este în vigoare din 1994 şi prevede posibilitatea efectuării controalelor”. Şeful de direcţie al AGEPI a mai spus că pe viitor controalele vor fi efectuate la toate persoanele care utilizează programe de calculator.
Referindu-se la reducerile de preţ la soft-uri, oferite de Microsoft până la 1 martie 2007, Oleg Efrim s-a arătat convins că „vor mai exista reduceri”.
Întrebat ce sancţiuni pot fi aplicate în cazul utilizării frauduloase a programelor de calculator, experţii au subliniat că legea nu face deosebire între consumatorul casnic şi cel care utilizează soft-urile în activitatea de producţie sau în afaceri. Ion Ţigănaş a arătat că în Republica Moldova există trei modalităţi de răspundere a persoanei care utilizează ilegal produsele soft. Este răspunderea civilă, administrativă şi răspunderea penală.
Răspunderea civilă se instituie în baza legii cu privire la dreptul de autor şi drepturile conexe, art. 38 al acesteia, potrivit căreia titularul de drept poate pretinde de la cel ce violează drepturile sale o compensaţie de la 500 de lei până la 500 000 de lei. Răspunderea administrativă este prevăzută de art.51 Codul contravenţiilor administrative, potrivit căruia se instituie o amendă pentru încălcarea dreptului de autor în limita a 200-500 u.c. şi confiscarea exemplarelor contrafăcute.
Cea mai recentă normă este cea care prevede răspunderea penală, instituită în 2005, care presupune o amendă de la 16 000 până la 200 000 de lei. Mai sunt şi pedepse complementare, cum ar fi munca în folosul comunităţii de la 180 până la 240 de ore. Pentru persoanele fizice privaţiunea de libertate, pentru persoanele juridice – suspendarea activităţii.
Pe de altă parte, Oleg Efrim a spus că nici o sancţiune nu a fost aplicată pentru încălcări în domeniul dreptului de autor privind programele de computer. „Verificarea utilizării soft-urilor abia începe. Nu urmărim expres scopul de a verifica, ci de a obţine respectarea dreptului de autor”, a spus Efrim.
Şedinţa Clubului presei economice este organizată cu sprijinul hotelului „Leogrand” şi băncii „Victoriabank”.
Relaţii suplimentare: 22-03-96 Vlad Bercu, Preşedintele CPE şi AZE
