Decizia a fost pronunţată la 24 aprilie 2007. Prin hotărârea ASITO versus Moldova din 08 noiembrie 2005, Curtea a constatat violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (securitatea raporturilor juridice) şi a art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie (protecţia proprietăţii) prin casarea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile pronunţate în favoarea reclamantului privind refuzul în declararea nulităţii unui contract şi, ulterior, declararea nulă a contractului prin admiterea recursului în anulare. ASITO solicita suma de 2 388 949 euro drept compensaţie pentru prejudiciile materiale. Chestiunea cu privire la compensarea prejudiciilor a fost rezervată pentru o hotărâre separată.După pronunţarea hotărârii menţionate, CEDO a acordat companiei ASITO şi Guvernului Republicii Moldova un termen de 3 luni, în care părţile să se expună asupra pretenţiilor de ordin financiar ale reclamantului sau asupra unui acord cu privire la acest subiect.La 9 ianuarie 2006 Curtea Europeană a primit un document care conţinea un acord amiabil încheiat între părţi. Acest acord prevedea, printre altele: * Reclamantul a confirmat că constatarea violării art. 6 § 1 al Convenţiei şi a art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie constituie prin sine o satisfacţie echitabilă suficientă în privinţa prejudiciului moral; * Guvernul s-a obligat să plătească reclamantului 186 945 lei moldoveneşti(12 082 euro) şi 187 432 lei moldoveneşti (12113 euro) în termen de 3 luni din ziua în care cererea va fi radiată de pe rolul Curţii; * Guvernul s-a obligat să susţină adoptarea pe parcursul anului 2006 a Legii cu privire la asigurări şi a Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule; * Guvernul s-a obligat să modifice pe parcursul anului 2006 art. 38 al Legii nr. 970 din 24 iulie 1996 cu privire la instanţele judecătoreşti economice.La 8 februarie şi 6 martie 2007 Curtea a primit de la ASITO două scrisori prin care a fost informată că la 21 şi 22 decembrie 2006 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la asigurări şi Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule şi că compania reclamantă doreşte să-şi retragă cererea de pe rolul Curţii.Curtea a ajuns la concluzia că conform acordului amiabil reclamantului îi vor fi plătite compensaţii pentru prejudiciul material suportat, că Guvernul a adoptat legile la care s-a referit în acordul amiabil, că reclamantul îşi retrage pretenţiile de ordin material faţă de Guvernul Moldovei şi a decis radierea cererii de pe rolul său în temeiul art. 37 § 1 (b) al Convenţiei.
Sursa: CEDO
