Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT şi Centrul Analitic EXpert-Grup au lansat cel de-al 6-lea număr al publicaţiei analitice trimestriale „Euromonitor”, care are drept obiectiv monitorizarea independentă şi obiectivă a procesului de implementare a Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană. Sunt monitorizate acţiunile adoptate şi implementate de Republica Moldova pe parcursul trimestrului unu al anului 2007. Domeniile principale în care a fost evaluată implementarea Planului de Acţiuni sînt: Instituţiile democratice; Conflictul transnistrean; Consolidarea capacităţilor administrative; Justiţia; Dezvoltarea şi reformele economice; Dezvoltarea şi reformele sociale; Comerţul internaţional; Climatul de afaceri; Instituţiile pieţei, Controlul frontierei şi managementul migraţiunii; şi Combaterea traficului de fiinţe umane.Astfel, experţii au constatat că, în general progresul atins de Republica Moldova în implementarea prevederilor PAUERM continuă să fie foarte neuniform. Progresele în sfera legislativă, controlul frontierei şi negocierea regimurilor comercial şi de viză cu UE au fost în contrast puternic cu practicile frecvente de încălcare a drepturilor omului, intimidarea jurnaliştilor, apariţia unor obstacole pentru partide de opoziţie, recesiunea industrială acută şi lipsa unui dialog şi parteneriat efectiv în politicile economice şi sociale.în primul trimestru al anului 2007, în domeniul instituţiilor democratice a fost observat un oarecare regres. Au continuat practicile de încălcare a drepturilor omului. Moldova a fost condamnată în alte 10 cazuri de către CEDO. Au apărut unele obstacole în măsură să influenţeze participarea unor partide de opoziţie la alegerile locale din 2007. Un regres important a fost constatat în domeniul mass-media. Comportamentul poliţiei faţă de reprezentanţii unor instituţii de presă se constituie într-un exemplu clar de intimidare a acestora. Unele evoluţii moderat pozitive se constată în cooperarea autorităţilor cu societatea civilă şi CoE.Procesul de negocieri în problema transnistreană în format „5+2” a rămas blocat. Singurul succes palpabil a fost realizat în privinţa securizării frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean, lucru realizat cu suportul Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră. Agenţii economici transnistreni obţin acces mai larg la preferinţele comerciale europene în contextul introducerii regimului vamal unificat moldo-ucrainean. Anumite progrese se constată în cooperarea directă dintre UE şi Moldova vizavi de problema transnistreană. În particular, UE a extins interdicţia de călătorie pentru 17 lideri transnistreni.În sfera capacităţii administrative s-au observat unele evoluţii pozitive în ceea ce priveşte reforma administrativă şi eficienţa administrativă. Însă, în ceea ce priveşte depolitizarea administraţiei publice, situaţia se nu a evoluat, dimpotrivă, se atestă o agravare, generată în mare parte de apropiatele alegeri locale generale. Se atestă cazuri de descurajare şi chiar persecutare a persoanelor care nu cooperează cu partidul de guvernămînt sau nu au acoperire politică suficientă, iar cei protejaţi politic capătă şi protecţie juridică.Domeniul reformării justiţiei a fost marcat de unele evenimente pozitive, dar evoluţiile nu sînt suficiente. Se dezvoltă mai intens domeniul căilor alternative de soluţionare a litigiilor, este elaborată o nouă lege a medierii. Se observă unele încercări de a aborda mai activ eficienţa procuraturii. Unii indicatori ai situaţiei în penitenciare se îmbunătăţesc, sînt lansate noi proiecte de reintegrare socială şi asistenţă a deţinuţilor. Totuşi, situaţia şi imaginea justiţiei naţionale este considerabil erodată de creşterea numărului de condamnări la CEDO, finanţarea insuficientă, corupţia din sistem, comportamentul exponenţilor justiţiei. În continuare se atestă cazuri de presiuni asupra judecătorilor, nu este asigurată executarea rapidă şi plenară a deciziilor judecătoreşti. Dezvoltarea economică a fost compromisă de recesiunea industrială şi continuarea conflictului comercial cu Rusia. Recesiunea industrială agravează dezechilibrele structurale ale economiei moldoveneşti, sărăcia şi inegalitatea veniturilor. Deşi continuă creşterea salariului real, nu poate fi omisă cu vederea scăderea capacităţii de cumpărare a salariului în industrie, învăţământ şi sănătate. Pe balanţa pozitivă este stabilitatea macroeconomică asigurată de prezenţa activă a BNM pe piaţa monetară, operaţiunile sale de sterilizare reducând, dar nu eliminând definitiv, riscurile inflaţioniste. Deosebit de îngrijorătoare este creşterea preţurilor producătorilor industriali cu 19%, constatată în luna februarie. De asemenea, nu poate fi omis cu vederea faptul că în primul trimestru a crescut esenţial numărul de hotărâri guvernamentale de alocare a resurselor financiare pentru destinaţii şi proiecte dubioase şi lipsite de transparenţă.În sfera dezvoltării sociale, un element care a subminat realizările anterioare este dialogul social, mai bine zis absenţa acestuia. Guvernarea a adoptat două decizii extrem de sensibile – amânarea majorării salariilor pentru unele categorii bugetare şi anularea regimului de patentă de întreprinzător pentru unele activităţi comerciale – fără a purta consultaţii deschise şi sincere cu categoriile vizate de aceste decizii. În sfera educaţiei au fost adoptate unele decizii demult necesare: un regulament cu privire la cazarea elevilor şi studenţilor în cămine, metodologia de calcul a tarifelor de cazare şi un regulament cu privire la formarea şi utilizarea mijloacelor financiare speciale în instituţiile de învăţământ. O altă evoluţia pozitivă importantă în primul trimestru a fost adoptarea de către Parlament a legii cu privire la combaterea maladiei HIV/SIDA. Ca de obicei, Moldova nu este restantă la capitolul adoptare a legislaţiei, ci la capitolul executare.Tendinţele negative ale comerţului extern din primul trimestru al anului curent (creşterea puternică a importurilor şi stagnarea exporturilor) au fost şi mai pronunţate decât în 2006. Unul din factori ce a îngrădit creşterea comercială a fost persistenţa embargoului impus de către Rusia la importul vinurilor moldoveneşti. Un progres destul de semnificativ este iniţierea procedurilor de acordare a Preferinţelor Comerciale Autonome de către UE, ca urmare a atitudinii proactive a diplomaţiei moldoveneşti, îndeplinirea cerinţelor tehnice de bază de către organele de resort din Republica Moldova şi disponibilitatea Comisiei Europene de a liberaliza mai mult comerţul cu Republica Moldova. Cel mai semnificativ regres în perioada raportată a fost legat de interzicerea „verbală” de către Agenţia Moldova-Vin a exportului de vin în vrac, reacţia Belarus-ului care a interzis importurile de vinuri îmbuteliate şi „soluţia” găsită pentru reluarea exportului de vin în Belarus.În domeniul climatului investiţional prevalează unele rezultatele pozitive, dar foarte moderate. În primul rând, trebuie de menţionat numirea de către Parlament a directorului şi vicedirectorilor ai Agenţiei Naţionale de Protecţie a Concurenţei. Chiar dacă ANCP încă nu este pe deplin funcţională, după o perioadă lungă de stagnare a reformei, această decizie este îmbucurătoare. În primul trimestru a fost adoptată Strategia cu privire la reforma cadrului de reglementare de stat a activităţii de întreprinzător. Din păcate, nu s-a constatat nici un progres esenţial în continuarea efectivă a reformei regulatorii. La capitolul controlul frontierei au fost atinse mai multe progrese în domeniul asigurării controlului asupra segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, monitorizarea şi evaluarea fenomenului migraţionist şi facilitarea regimului de vize cu UE. Din partea UE, progresul în constituirea centrului comun de vize a fost remarcabil. Mai puţin remarcabil a fost progresul în instruirea şi modernizarea serviciului de grăniceri. Factorul principal de stagnare a reformei este tergiversarea legislativă a reformei serviciului. De asemenea, într-o manieră mai lentă decurge procesul de încheiere a acordurilor de readmisie cu ţările UE. Datele cu privire la traficul de fiinţe umane arată că situaţia nu se schimă semnificativ spre bine, numărul de persoane traficate rămânând deocamdată înalt. Se manifestă o mai bună colaborare între structurile specializate de monitorizarea şi evaluarea traficului de fiinţe umane şi organele de stat, procesarea şi sistematizarea datelor rămâne dificilă. S-a îmbunătăţit conlucrarea misiunilor internaţionale şi celor naţionale în prevenirea şi asistarea victimelor traficului. Mai multe persoane implicate în traficul de fiinţe umane au fost condamnate la pedepse penale.
