În perioada de 4-5 mai 2007 Academia de Ştiinţe a Moldovei găzduieşte Conferinţa Academiilor de Ştiinţe din Europa de Est şi de Sud-Est cu genericul „Ştiinţa globală şi politicile naţionale: rolul academiilor”. O problemă distinctă şi specifică pentru această zonă de pe bătrînul continent. Manifestarea este organizată de UNESCO (Biroul Regional pentru Ştiinţă şi Cultură în Europa – BRESCE, Biroul UNESCO cu sediul la Moscova, Comisia Naţională a R.M. pentru UNESCO), ICSU (Consiliul Internaţional pentru Ştiinţă) şi Academia de Ştiinţe a Moldovei în colaborare cu MRDA (Asociaţia de Cercetare şi Dezvoltare din RM).
Obiectivele Dezvoltării Mileniului (SDM), determinate de Organizaţia Naţiunilor Unite, continuă să servească drept forţă motrice pentru edificarea unui parteneriat global privind eradicarea sărăciei şi a foametei. Ele reflectă, de asemenea, aşteptările mult mai mari ale omenirii în secolul al XXI-lea faţă de ştiinţă. SDM ne indică clar că la realizarea acestor obiective anume ştiinţei îi revine principalul rol. Din opt Obiective ale Dezvoltării Mileniului, cel puţin cinci pot fi realizate cu aplicarea noilor cunoştinţe ştiinţifice: eradicarea foametei şi a sărăciei; reducerea mortalităţii copiilor; ameliorarea sănătăţii mamelor; lupta cu SIDA, malaria şi alte boli; asigurarea stabilităţii ecologice. Deci, dezvoltarea economică şi socială, pe fundament ştiinţific, este examinată în prezent ca o modalitate mai progresistă pentru ţările în curs de dezvoltare. Totodată, statele dezvoltate industrial mizează pe ştiinţă să soluţioneze astfel de probleme, ca schimbarea climei şi asigurarea durabilă cu energie.
În prezent există 4 tipuri de Academii, fiecare e unică în aspect istoric, tradiţii, misiune, activitate şi structură organizaţională: Societate Ştiinţifică, Consultant al Societăţii, Manager al Ştiinţei (The Learned Association; The Adviser of Society; The manager of Science, conform clasificării făcută de prof. Albert B. Koers) şi Partener Strategic al Guvernului. Al 4-lea tip de Academie există în Republica Moldova şi reprezintă o simbioză a ultimilor 2 tipuri de Academii. Ultimul model, care va fi discutat în cadrul Conferinţei Academiilor de Ştiinţe din Europa de Est şi de Sud-Est, reprezintă un model de reformare şi stimulare a sferei cercetare şi inovare, ce se aplică în prezent cu succes la noi în ţară.
La Conferinţa Academiilor de Ştiinţe din Europa de Est şi de Sud-Est cu genericul „Ştiinţa globală şi politicile naţionale: rolul academiilor”, care îşi va demara lucrările vineri, 4 mai, la ora 8.30, participă 45 de savanţi din 23 de state din această zonă: Republica Moldova, Ucraina, România, Republica Belarus, Federaţia Rusă, Turcia, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, Albania, Croaţia, Armenia, Cehia, Georgia, Azerbaigean, precum şi reprezentanţi ai unor fundaţii, organizaţii, institute şi universităţi din Marea Britanie, Franţa, Elveţia, Italia, Suedia. Programul de lucru al conferinţei se va desfăşura în cadrul a 6 sesiuni: ştiinţa şi dezvoltarea durabilă; eradicarea daunelor mediului provocat de factorul uman şi natural; femeia şi rolul ei în ştiinţă; cercetarea şi educaţia; ştiinţa şi dezvoltarea naţională; rolul academiilor în statele din Estul şi Sud-Estul Europei.
La deschiderea Conferinţei Academiilor de Ştiinţe din Europa de Est şi de Sud-Est va fi prezent dl Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova, care va rosti o alocuţiune în faţa înaltului for ştiinţific.Participanţii la conferinţa de la Chişinău vor aborda şi alte probleme, de asemenea, specifice pentru această zonă: Academiile Naţionale, în formele în care ele există, trebuie sau nu transformate în „cluburi ale savanţilor” ori să rămână ca organizaţii de stat; cum trebuie de realizat finanţarea de stat a cercetării şi inovării; care este echilibrul raţional între aceea ce numim ştiinţă, ca sistem comun de cunoştinţe globale în care cercetătorul trebuie să soluţioneze problemele de ordin ştiinţific în limitele divizării muncii în plan internaţional, şi situaţia locală cînd omul de ştiinţă trebuie să soluţioneze problemele curente ale economiei naţionale; interconexiunea dintre ştiinţă şi industrie, ştiinţă şi sectorul agrar, ştiinţă şi mediul de afaceri; cum poate deveni ştiinţa mai atractivă pentru business etc.
Acest reprezentativ for zonal al Academiilor de Ştiinţe are o prestanţă internaţională relevantă în promovarea ştiinţei naţionale, reafirmarea cursului neabătut al Republicii Moldova de integrare europeană. Serviciul de presă al A.Ş.M.
