Ajunsă la limita disperării, majoritatea populaţiei din cea mai săracă ţară din Europa – Republica Moldova, suportă tot mai greu şi mai nervos declaraţiile oficialilor despre presupusa creştere economică înregistrată în ultimii ani.
Republica Moldova este ţara cea mai săracă din Europa, dar şi cu cele mai multe sărbători cu roşu în calendar din lume - 65 de sărbători marcate în calendar ca sărbători oficiale, profesionale şi religioase, la care se adaugă o mulţime de sărbători bisericeşti specifice localităţilor, cum ar fi hramurile oraşelor şi satelor. Dar aceasta nu e tot. De la o vreme, autorităţile comuniste de la Chişinău au grijă să asigure clasei muncitoare o perioadă de odihnă cât mai îndelungată. De exemplu, de 8 martie, de Ziua Internaţională a Femeii, autorităţile au oferit, prin hotărâre de Guvern, tocmai 4 zile de odihnă, iar acum, de 1 mai - 3 zile.
Presa şi analiştii economici acuză Guvernul de faptul că ar prejudicia în acest fel economia care şi aşa este la pământ. În plus, statisticile arată că în zilele de sărbătoare se consumă de şase ori mai mult alcool decât în zilele obişnuite. Dacă ţinem cont de faptul că în ultimii doi ani numărul persoanelor bolnave de alcoolism în Republica Moldova practic s-a dublat - argumentul invocat de societatea civilă merită atenţie. Alcoolismul, însă, este boala sărăciei. Fiecare al doilea locuitor al Republicii Moldova suferă în prezent din cauza sărăciei.
Şomerii formează cea mai mare grupă de săraci, urmaţi de copii şi pensionari. În zonele rurale patru din zece copii sub vârsta de zece ani trăiesc în sărăcie extremă. Cu o situaţie asemănătoare se confruntă şi 43 la sută din bătrânii cu vârsta de peste 55 de ani. Mai mult de jumătate din agricultori şi 46 la sută din fermieri trăiesc sub minimul de existenţă. Persoanele fără studii şi analfabeţii constituie 20% din cei săraci.
Autorităţile caută să facă un atu electoral din reducerea numărului de adresări la medic al cetăţenilor, acreditând ideea falsă că mult-trâmbiţata creştere economică ar fi condus şi la însănătoşirea societăţii. Realitatea este, însă, alta: Din cauza taxelor mari, a corupţiei din sistemul ocrotirii sănătăţii şi al preţului exagerat al medicamentelor – persoanele bolnave grav refuză internarea. Numărul persoanelor decedate la domiciliu în Republica Moldova a crescut în anul trecut cu 15 la sută faţă de anul 2005.
Aproximativ 24 mii de copii din Republica Moldova au rămas fără îngrijirea părintească din cauza emigrării acestora în căutare de surse de existenţă. Din această cauză, tot mai mulţi adolescenţi cad sub influenţa narcomaniei şi sunt atraşi de grupările criminale, iar într-un sat de la nordul Moldovei trăieşte un singur om. Transferurile de bani din străinătate, care depăşesc de două ori valoarea bugetului anual al Republicii Moldova reprezintă principala sursă de supravieţuire a cetăţenilor moldoveni şi a economiei moldoveneşti în general. În legătură cu acest fenomen, basarabenii au inventat o zicală populară care sună în felul următor: „Italia este vinovată de faptul că în Republica Moldova nu a avut loc, deocamdată, o revoluţie!”.
Săptămâna trecută, revista „Todo” a publicat un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii potrivit căruia, moldovenii se află pe prima poziţie în topul ţărilor care alimentează cu organe umane clinicile din America şi Europa. Revista citată scrie că există moldoveni care, din cauza sărăciei, şi-au vândut câte un rinichi doar cu 1000 de dolari.
Un recent sondaj de opinie realizat la Chişinău arată că majoritatea cetăţenilor mizează pe faptul că statutul de vecin al UE va conduce la o îmbunătăţire a situaţiei economice din Republica Moldova. UE vrea, însă, să se convingă de faptul că autorităţile moldovene implementează uniform prevederile Planului de Acţiuni UE – Republica Moldova mai ales în domeniul respectării drepturilor omului.
Sursa: Deutsche Welle, Vitalie Călugăreanu
