Stimaţi Delegaţi,
Vă adresez un cordial salut cu prilejul convocării Congresului III al Fermierilor din republică care, nu încape îndoială, va aduce o contribuţie importantă la stabilirea căilor de dezvoltare în continuare a sectorului agrar, la soluţionarea problemelor cu care continuă să se confrunte proprietarii de terenuri agricole, gospodăriile ţărăneşti şi fermierii.Cunoaştem cu toţii că teritoriul republicii este relativ mic. Suprafaţa totală a resurselor funciare constituie circa 3,4 mln. hectare, din care 1,9 mln. hectare sînt terenuri cu destinaţie agricolă, inclusiv 1,6 mln. hectare – terenuri arabile şi 240 mii hectare – plantaţii multianuale.În urma privatizării fostelor întreprinderi agricole, în republică a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra pămîntului şi, în consecinţă, se dezvoltă relaţiile funciare de piaţă (vînzarea-cumpărarea, donaţia, schimbul, arenda etc.).Fondată în decembrie 1995, Federaţia Naţională a Fermierilor din Moldova are menirea să promoveze, să susţină şi să apere interesele fermierilor în relaţiile lor cu instituţiile guvernamentale şi cele internaţionale.Actualmente, în cadrul Federaţiei, activează 11 organizaţii regionale, 11 centre de informare şi consultanţă, peste 700 de organizaţii locale în care sînt cuprinşi peste 27 de mii de fermieri. La data de 1 ianuarie 2007, gospodării ţărăneşti erau în număr de 390 mii – cu 68 mii mai puţine faţă de anul 2004. Ele dispun de 572 mii hectare sau 34% din terenurile agricole din republică. Suprafaţa medie a terenurilor gospodăriilor ţărăneşti este de 1,73 ha. Din 390 mii de gospodării ţărăneşti, numai 1037 posedă suprafeţe mai mari de 10 ha, din care doar 186 au în proprietate terenuri cu o suprafaţă mai mare de 100 hectare.În 2006, gospodăriile ţărăneşti au produs doar 27% din producţia vegetală a republicii, altele 31% fiind produse pe loturile de pe lîngă casă ale cetăţenilor.Trezeşte îngrijorare faptul că circa 30% din gospodăriile ţărăneşti practică monocultura, dintre acestea 70% cultivă doar porumb.Politica agrară a statului este orientată spre crearea de condiţii favorabile pentru activitatea tuturor celora care practică agricultura, indiferent de forma organizatorică şi tipul de proprietate, în scopul asigurării securităţii alimentare şi sporirii competitivităţii producţiei noastre agricole pe piaţa internă şi cea externă.Începînd cu anul 2006, toţi producătorii agricoli sînt scutiţi, pe un termen de cinci perioade fiscale consecutive, de plata impozitului pe veniturile obţinute, de plata taxei în fondul rutier, de impozitul pe bunurile imobiliare, de taxa pentru apă, ei achitînd un singur impozit consolidat – impozitul funciar: 1,50 lei pentru un grad/hectar. Înlesnirile de care beneficiază producătorii agricoli se cifrează, în medie pe an, la 68-70 mln. lei.Ca urmare a promovării consecvente a politicii de subvenţionare a producătorilor agricoli, în 2006 fondul de susţinere a constituit 256 mln. lei. Pentru comparaţie – în anul 2002, el constituia 11 mln. lei. Luînd în consideraţie şi subvenţionarea indirectă de care beneficiază producătorii agricoli (subvenţionarea asigurării riscurilor în agricultură, compensarea plăţii resurselor energetice la irigare), suma totală a subvenţiilor acordate în anul 2006 a constituit în total 423 mln. lei.Din cele 256 mln. lei, acordate cu titlu de subvenţii din fondul de susţineri, sectorului individual i-au fost atribuite 23,5 mln. lei, inclusiv pentru producerea sfeclei de zahăr – 4 mln. lei, pentru stimularea înfiinţării plantaţiilor pomicole şi a producerii materialului de înmulţire şi săditor pomicol – 6 mln. lei, pentru utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor – 12,5 mln. lei.Gospodăriile ţărăneşti, de rînd cu alţi producători agricoli, au beneficiat de subvenţiile acordate pentru servicii de protecţie antigrindină a terenurilor agricole – 23 mln. lei, pentru compensarea cheltuielilor energetice legate de pomparea apei pentru irigare – 7 mln. lei, pentru menţinerea fondului genetic în horticultură – 1,3 mln. lei şi pentru asigurării riscurilor în agricultură – 2,7 mln. lei.În Regulamentul de subvenţionare pentru anul 2007 au fost făcute unele modificări, care asigură un acces mai mare al gospodăriilor ţărăneşti la asistenţa financiară acordată de către stat, inclusiv:- s-au micşorat suprafeţele-limită, începînd de la care fermierii pot să obţină subvenţii pentru înfiinţarea plantaţiilor de livezi;- au fost prevăzute mijloace, 20 mln. lei, pentru acoperirea parţială a cheltuielilor suportate pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol, de care pot beneficia toţi producătorii agricoli;- au fost prevăzute mijloace pentru subvenţionarea gospodăriilor agricole care se vor ocupa de producerea produselor agricole ecologice.În acest context, putem menţiona şi faptul că s-a redus, de la 200 mii lei pînă la 100 mii lei, suma minimă pentru înregistrarea ca plătitor de TVA, ceea ce va favoriza înregistrarea unui număr mai mare de producători agricoli, în special gospodării ţărăneşti, ca plătitori de TVA, pentru a beneficia de restituirea acesteia.Însă actualul sistem de subvenţionare a producătorilor agricoli nu este întru totul eficient şi transparent, el continuînd să fie încă destul de birocratizat. De aceea este necesar ca Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare să urgenteze elaborarea unui nou concept al sistemului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anii 2008-2015, în care să fie stabilite principiile, obiectivele şi sarcinile prioritare de care trebuie să se ţină seama la elaborarea, monitorizarea şi realizarea politicilor de susţinere a producătorilor agricoli prin intermediul sistemului de subvenţionare.Noul concept de subvenţionare trebuie să susţină activităţile ce vor asigura modernizarea sectorului agrar, creşterea productivităţii şi competitivităţii în agricultură, crearea unor unităţi de prelucrare a producţiei agricole, dotate cu utilaj performant, crearea infrastructurii necesare pentru achiziţionarea produselor agricole, înfiinţarea de plantaţii multianuale, producerea de material semincer, săditor şi reproductiv.În ultimii ani, statul acordă o atenţie deosebită dezvoltării sectorului zootehnic. O amplă activitate de selecţie şi reproducere a animalelor şi păsărilor desfăşoară întreprinderile de stat „Moldsuinhibrid”, „Avicola-Moldova”, care au menirea să asigure agenţii economici, gospodăriile ţărăneşti şi cetăţenii cu animale şi pui de prăsilă cu calităţi productive înalte. În ultimul timp, şi-au început activitatea mai multe complexe de porcine şi fabrici avicole. Cu toate acestea, în prezent, peste 95% din şeptelul de animale şi păsări se află în sectorul individual şi în gospodăriile ţărăneşti. În anul 2006, pentru dezvoltarea sectorului zootehnic de către stat au fost alocate mijloace financiare în sumă de 38 mln. lei, inclusiv 25 mln. lei pentru dotarea sa cu utilaj tehnologic. Gospodăriile ţărăneşti şi de fermieri au beneficiat de 12,9 mln. lei, în special pentru procurarea materialului seminal şi pentru luarea de măsuri antiepizootice. În scopul dezvoltării selecţiei şi reproducţiei în zootehnie, în republică activează 914 oficii locale, inclusiv 71 oficii complexe pentru prestarea serviciilor zooveterinare. Cunoaştem cu toţii în ce stare se afla tehnica agricolă cu 4-5 ani în urmă. Erau localităţi în care, din lipsă de tehnică, terenurile agricole nu se lucrau.De aceea, pentru soluţionarea problemei asigurării cu tehnică agricolă a sectorului agrar, a fost adoptată decizia de a fi create staţiuni tehnologice de maşini cu suportul financiar al statului. Ca rezultat, în prezent în republică activează 160 staţiuni tehnologice de maşini. Numai în anul trecut au fost create 51 de staţiuni. Crearea de staţiuni tehnologice de maşini a favorizat consolidarea a peste 271 mii hectare de terenuri agricole şi crearea a peste 1000 noi locuri de muncă. Staţiunile oferă servicii de lucrare a terenurilor agricole gospodăriilor ţărăneşti şi proprietarilor de teren care nu dispun de tehnică. Suprafaţa terenurilor lucrate cu ajutorul lor este de circa 280 mii hectare. În ultimii 6 ani, parcul de tractoare şi combine s-a completat cu 5500 tractoare şi 830 combine.Numai în anul trecut, prin intermediul Programului 2KR, 120 de gospodării ţărăneşti au beneficiat de tehnică şi utilaj agricol. A sosit, însă, timpul ca să modificăm conceptual viziunea noastră referitoare la dotarea cu tehnică agricolă a sectorului agrar. Este necesar să iniţiem procurarea de tehnică agricolă modernă, care asigură o înaltă calitate a proceselor tehnologice şi o productivitate sporită a muncii. O asemenea tehnică deja lucrează în republică şi cred că mulţi dintre Dumneavoastră aţi luat cunoştinţă cu capacităţile ei. Ieri am vizitat SA „Elevator Kelley-Grains” din oraşul Căuşeni, întreprindere care dispune de tractoare şi altă tehnică agricolă de ultima generaţie. Un asemenea tractor lucrează pe parcursul unui an peste 1000 de ha de terenuri arabile. Consider necesar că pe viitor fiecare staţiune tehnologică de maşini să fie înzestrată, pentru început, cu cel puţin cîteva tractoare şi combine de asemenea capacităţi. O altă problemă este cea a creării întreprinderilor de prelucrare a producţiei agricole. Potrivit Programului Naţional „Satul Moldovenesc”, în complexul agroalimentar, pe parcursul anilor 2005-2015 vor fi create circa 540 de întreprinderi de prelucrare a producţiei agricole. De stat, însă, vor fi susţinuţi numai acei agenţi economici, care vor crea în mediul rural întreprinderi de prelucrare a producţiei agricole moderne, ce vor corespunde standardelor europene, a căror producţie va putea fi vîndută fără probleme peste hotarele republicii. Guvernul examinează posibilitatea de a acorda un larg spectru de facilităţi investitorilor, care vor crea asemenea întreprinderi.O altă problemă la care ţin să mă refer este cea a consolidării terenurilor agricole. Pentru majoritatea dintre noi, este evident faptul că nu putem vorbi despre crearea unei baze tehnico-materiale moderne în sectorul agrar, despre aplicarea pe scară largă a tehnologiilor avansate şi a elaborărilor ştiinţifice fără a nu întreprinde măsuri de consolidare a terenurilor agricole. Aceasta nu este o ambiţie a actualei conduceri a statului, ci o necesitate vitală. Fără soluţionarea acestei probleme, va fi foarte greu să dezvoltăm economia republicii, să dezvoltăm satul moldovenesc. De aceea statul va susţine şi în continuare procesul de consolidare a terenurilor agricole. Vom susţine acele unităţi economice care îşi vor desfăşura activitatea pe baza terenurilor consolidate, indiferent de forma lor organizatorico-juridică. Nimeni nu pune sarcina revenirii la colhozuri şi sovhozuri. În ultimii ani, a luat amploare procesul de creare a cooperativelor agricole, numărul cărora, la 1 ianuarie 2007, era de 211, ele dispunînd de 161 mii hectare de terenuri. Ştiu bine că o parte dintre Dumneavoastră nu susţine procesul de cooperare în sectorul agrar. Eu, însă, sînt ferm convins că se procedează corect, că politica de consolidare a terenurilor este justă. Căci ce să facem astăzi cu cei circa 120 mii de proprietari de terenuri, ei au în posesie 132 mii hectare, care, pînă în prezent, activează în mod individual şi în majoritatea cazurilor, ineficient?Mai mult ca atît. Procesul de asociere şi cooperare trebuie să se desfăşoare şi în cadrul gospodăriilor ţărăneşti. Trebuie să fim conştienţi de faptul că vor avea perspective acele gospodării ţărăneşti care vor aplica forme moderne de cooperare economică. Asemenea procese au loc în majoritatea ţărilor europene. Sînt de acord cu faptul că statul trebuie să susţină gospodăriile de fermieri şi le vom susţine şi pe viitor. Consider că pînă în prezent nici Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, nici Federaţia Naţională a Fermierilor nu s-au ocupat în mod serios de crearea gospodăriilor de fermieri. Şi dacă gospodăriile ţărăneşti ale domnilor Ion Stîncă din Corjeuţi, Briceni, Iurie David din Temeleuţi, Călăraşi, Vasile Sîtari din Tabani, Briceni, şi altele au rezultate destul de bune, apoi aceasta se datorează, în primul rînd, lor personal.Consider că Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Federaţia Naţională a Fermierilor trebuie să se implice în cel mai activ mod în procesul de creare a unor gospodării de fermieri-model pentru fiecare zonă a republicii, reieşind din condiţiile climaterice şi de sol, pentru cultivarea unor sau altor culturi agricole, sau pentru creşterea animalelor şi producerea laptelui, cu folosirea tehnologiilor moderne.Aceste gospodării vor servi drept exemplu pentru toate gospodăriile ţărăneşti. Este benefică şi susţinem participarea Federaţiei Naţionale a Fermierilor la elaborarea şi examinarea actelor legislative şi normative din domeniu, activitatea ei de şcolarizare, de informare şi de consultanţă a fermierilor, de stabilire a relaţiilor de colaborare cu organizaţiile internaţionale similare. Este necesar ca asemenea activităţi să se desfăşoare şi în continuare.În cel mai activ mod, membrii Federaţiei trebuie să participe la examinarea proiectului noului Cod funciar, la elaborarea propunerilor privind soluţionarea problemei protecţiei sociale a agricultorilor, la elaborarea noului concept privind sistemul de subvenţionare a producătorilor agricoli.În calitate de Preşedinte al republicii, consider de datoria mea să susţin în toate dezvoltarea sectorului agrar, să contribui pe toate căile la soluţionarea problemelor stringente cu care se confruntă astăzi unităţile economice din acest sector, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică. Am ferma convingere că dragostea de muncă, optimismul şi încrederea în propriile puteri de care daţi dovadă Dumneavoastră ne vor permite să înregistrăm, într-un timp nu atît de îndelungat, acei indicatori cu care ne vom putea mîndri.Organele de conducere ale statului vor face tot posibilul pentru a crea un climat prielnic dezvoltării cu succes a sectorului agrar din republică şi îi vor acorda tot sprijinul necesar.
Vă urez succese şi noi realizări în activitate.
