Oficiali din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova au declarat, sub protecţia anonimatului, că experţii ministerului de la Chişinău au finalizat redactarea proiectului „Tratatului politic de bază“ dintre România şi acest stat, în ciuda obiecţiilor anterioare ale diplomaţiei de la Bucureşti.
Conform aceloraşi surse, preşedintele comunist de la Chişinău, Vladimir Voronin, a primit asigurări din partea unor înalţi oficiali europeni că autorităţile române vor accepta, până la sfârşitul acestui an, semnarea tratatului, într-o formă dorită de Chişinău. Prin ratificarea acestuia, statul român va recunoaşte integritatea teritorială a Republicii Moldova, încorporarea ilegală de către România a Basarabiei în 1918, precum şi existenţa „poporului moldovenesc“ şi a „limbii moldoveneşti“, diferită de limba română.
În ciuda opoziţiei mediilor politice proeuropene de la Chişinău, semnarea cât mai urgentă a tratatului politic de bază cu România, reprezintă o prioritate pentru autorităţile comuniste rusofone, credincioase strategiei sovietice de inventare a „poporului moldovenesc“.
Într-un recent interviu, Voronin a acuzat „nedorinţa autorităţ ilor române de a semna cu Republica Moldova Tratatul politic de bază şi Tratatul privind frontiera“, care „nu poate fi interpretată decâ t drept o confirmare a adevăratelor intenţii pe care le urmăreşte conducerea statului român“. Sub pretextul respectării legislaţiei internaţionale în vigoare, autorităţile comuniste rusofone de la Chişinău au interzis organizarea unor secţii suplimentare de vot pentru cetăţenii români din Basarabia în vederea referendumului din 19 mai 2007.
Liberalul Mihai Gheorghiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe român, a refuzat să comenteze în vreun fel reacţia dură a autorităţilor moldovene la cererea de deschidere a mai multor secţii de votare, în Basarabia fiind înregistraţi peste 200.000 de cetăţeni români cu drept de vot. Anterior, guvernul Republicii Moldovei au refuzat deschiderea a două secţii consulare româneşti la Bălţi şi Cahul.
Sursa: Atac
