Industria vinului din Uniunea Europeană va traversa în curând un proces de reformă, fermierii urmând să primească recompense financiare în schimbul reducerii suprafeţelor de viţă de vie, pentru micşorarea surplusului de producţie, potrivit unui proiect al autorităţilor europene.
În cadrul programului pe cinci ani, care va începe în luna august a anului 2008, viticultorii vor fi încurajaţi să producă mai puţin, prin renunţarea la unele dintre culturile cu viţă de vie, în schimbul unor subvenţii generoase, care vor scădea însă în fiecare an.
Proiectul, aprobat de comisarul pentru agricultură, Mariann Fischer Boel, va desfiinţa sau va simplifica multe dintre subvenţiile existente.
Planul prevede reducerea suprafeţelor cultivate cu viţă de vie cu 200.000 de hectare, de la 3,4 milioane de hectare în prezent.
În primul an de reformă se va renunţa la 60.000 de hectare, iar mărimea suprafeţelor care vor fi scoase din producţie va scădea în anii următori.
În schimb, producătorii vor primi în primul an circa 7.000 de euro pentru fiecare hectar de vie la care renunţă, sumă care se va reduce ulterior.
Producătorii care vor avea probleme în obţinerea unei producţii viabile vor avea posibilitatea să micşoreze costurile sau să renunţe definitiv la producţia de vin, se arată în proiect.
Aceşti producători fie vor putea desfăşura activităţi alternative pe terenurile respective, fie se vor retrage definitiv din producţia agricolă, se arată în proiectul care va fi publicat la 4 iulie şi dezbătut ulterior de miniştrii comunitari.Uniunea Europeană este cel mai mare producător, consumator, exportator şi importator de vinuri la nivel mondial.
În ultimii ani, producătorii europeni au pierdut o parte din pieţele tradiţionale de export, în favoarea vinurilor mai ieftine provenite din Australia, Chile şi Statele Unite, în timp ce importurile UE au crescut.
Pe lângă devansarea concurenţilor prin concentrarea producţiei pe vinurile de înaltă calitate, strategia lui Boel este ca subvenţiile să descurajeze surplusul nedorit de producţie, care este transformat ulterior în alcool industrial sau biocombustibil.
Astfel, proiectul prevede desfiinţarea subvenţiei acordate pentru distilarea cantităţilor excedentare de vin, pentru corectarea dezechilibrelor de pe piaţă, iar fermierii vor primi în schimb mai multe fonduri pentru reducerea suprafeţelor cultivate cu vie.
Propunerile lui Boel au nemulţumit mai multe guverne europene, în special cele din statele mari producătoare cum sunt Franţa, Spania şi Italia, lideri la nivel mondial.
Cele trei state reunesc 80% din suprafeţele cultivate cu vie în Uniunea Europeană.
Plantarea viţei de vie este controlată strict în UE, atât în privinţa suprafeţelor cât şi a sortimentelor de struguri.Noile plantări nu sunt permise până la jumătatea anului 2010, cu excepţia unor condiţii speciale, iar Boel a propus extinderea perioadei până în 2013.
Ultima reformă a strategiei comunitare în domeniul vinului a avut loc în anul 1999.
Pentru protejarea mediului, statele vot să limiteze desfiinţarea viilor în zonele de deal şi de munte şi să pună capăt procesului de restrângere a suprafeţelor, când terenurile abandonate ajung la 10% din total.Alte măsuri propuse prevăd interzicerea folosirii zahărului în producţia de vin, practici utilizate în statele cu climă mai rece, precum Luxemburg şi Austria, pentru creşterea conţinutului de alcool.
Culturile cu sortimente de struguri care nu au fost aprobate trebuie desfiinţate, cu excepţia situaţiilor în care vinul produs este consumat numai de familia cultivatorului.
De asemenea, producătorii nu vor avea dreptul să amestece vin sau must importat cu vinurile europene.Un alt element important al proiectului este cota alocată fiecărui stat, în funcţie de producţia obţinută în trecut, iar fonduri semnificative vor fi alocate pentru promovarea în străinătate a vinurilor din Uniune.
Sursa: BBC
