ALOCUŢIUNEA Dlui Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului RM la Conferinţa “Promovarea transparenţei şi responsabilităţii partidelor politice în Moldova” Chişinău, 22-23 mai 2007
Doamnelor şi domnilor,Onorată asistenţă,Îmi face o deosebită plăcere să vă salut la deschiderea conferinţei “Promovarea transparenţei şi responsabilităţii partidelor politice în Moldova”. Mă bucur mult că Parlamentul este gazda acestui eveniment ce se doreşte a fi un punct de start al unei campanii menite să sporească gradul de conştientizare a responsabilităţii partidelor politice faţă de întregul spectru de probleme social-politice cu care se confruntă astăzi societatea din Republica Moldova. Este un eveniment care ne permite să punem în valoare practică necesitatea unui schimb de opinii şi dialog deschis pe marginea unui subiect ce se prezintă a fi de o importanţă majoră pentru orice stat democratic şi anume dezvoltarea unui sistem pluripartidist eficient şi echitabil.
Viaţa politică în lumea contemporană este un exerciţiu foarte complex, divers şi deseori controversat, în care sunt implicaţi un număr foarte mare de participanţi – subiecţi ai politicii. În mod incontestabil cea mai vizibilă poziţie printre aceşti subiecţi este rezervată partidelor politice. Astăzi, este greu de imaginat un stat, unde nu ar exista măcar un partid politic.
Permiteţi-mi să remarc faptul că a aborda un subiect precum partidele politice înseamnă a te expune celor mai multe şi diverse opinii şi critici. Ironic vorbind, puţini oameni, indiferent de statutul lor social, şi-ar declina priceperea de a comenta cel puţin două fenomene sociale – politica şi sportul.
Partidele politice ca fenomene de amploare în societatea moldovenească au reapărut relativ recent, odată cu obţinerea independenţei Republicii Moldova în 1991. Cu toate acestea, ele au reuşit să se impună drept cele mai importante promotoare ale vieţii politice, existenţa şi activitatea cărora marchează atât activitatea organelor puterii de stat, cât şi societatea civilă.
Putem constata că pe parcursul a 15 ani de independenţă, din institute pentru existenţa cărora s-a luptat atât de mult, partidele politice cu succes s-au transformat într-un mecanism viabil de acces al populaţiei la guvernare, de intermediere între putere şi cetăţeni. Implicarea în gestionarea puterii într-o perioadă de acută criză social-economică, cum au fost anii 90 ai deceniului trecut, nu a fost, probabil, cel mai fericit mod de popularizare a partidelor politice, cu toate acestea cîştigarea treptată a încrederii poporului a plasat pluripartidismul drept un element indispensabil pentru tînăra noastră societate democratică, funcţionarea căruia implică direct şi în mod organizat cetăţenii în luarea deciziilor la nivel de stat.
Aprecierea esenţei partidelor politice a fost un exerciţiu care de-a lungul anilor a captivat atenţia atît a politologilor, cît şi a politicienilor. Partidele politice au evoluat nu numai în activităţi practice, dar şi în aprecieri teoretice şi doctrinare. Astfel, de la aprecieri de genul că „un partid politic secretă în chip natural şi ineluctabil o oligarhie birocratică caracterizată, la vârful organizaţiei, de un cerc interior închis de lideri profesionişti, cerc practic inamovibil”, aprecieri făcute de Roberto Michels, s-a ajuns la replica lui Samuel Eldersveld precum că un partid este „o structură de primire deschisă, permeabilă nu numai la bază ci şi la vârf, grijulie să atragă diferite categorii sociale marginale şi doritoare să le ofere posibilitate de promovare în cadrul structurii sale”. Evaluare faţă de care eu personal înclin să am o reverenţă deosebită.
Veritabila raţiune de a fi a partidelor este accesul la guvernare, sau altfel spus, cucerirea puterii, putere care este legitimată prin alegeri de către popor. În acest sens, capacitatea partidelor de a mobiliza masele să contribuie prin aleşii săi la gestionarea puterii în stat este una dintre cele mai mari provocări ale unui sistem pluripartidist. Constat că succesul partidelor în viaţa politică este o reflecţie directă a deschiderii, transparenţei şi felului în care ele reuşesc să răspundă necesităţilor şi intereselor întregii populaţiei şi nu doar a unor grupuri restrînse de persoane. În acest sens, funcţiile partidelor pot fi nu numai pur politice – de activitate electorală, de presiune asupra autorităţilor, ci şi sociale – de asistenţă, de ajutorare, etc.
Sistemul pluripartidist din Republica Moldova este unul foarte tânăr şi se află într-o evoluţie permanentă, atât din punct de vedere politologic, cât şi juridic. Cu toate acestea, în ţara noastră problema reglementării juridice a partidelor politice nu a fost neglijată de către legiuitor. La 17 septembrie 1991 a fost adoptată Legea Republicii Moldova privind partidele şi alte organizaţii social-politice. Acest eveniment a fost unul de o semnificaţie istorică pentru statul nostru întrucît a consfinţit trecerea activităţii partidelor politice într-un cadru legal şi naşterea unui nou sistem pluripartidist. De menţionat este şi faptul că prin Hotărârea nr.217-12 din 28 iulie 1990, intrată in vigoare la 26 aprilie 1993, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Pactul internaţional cu privire la drepturile civile si politice. Aceste decizii reprezintă pilonii legislaţiei juridico-politice din ţara noastră. Piloni care au făcut posibil ca în prezent Republica Moldova să nu ducă deloc lipsă de partide, repartizate pe întreg eşichierul politic şi promotoare a diverse doctrine politice. Alegerea unei doctrine politice este un indicator important al maturităţii şi responsabilităţii un partid, întrucît valorile asumate trebuie să reprezinte nu doar teze teoretice, dar în egală măsură şi tendinţe practice manifestate la nivelul necesităţilor cetăţenilor. Iar cooptarea acestor necesităţi poate surveni doar atunci cînd un partid activează transparent şi cît mai aproape de cetăţeni.
Promovarea continuă a perfecţionării legislaţiei naţionale în privinţa partidelor politice nu este doar o simplă dorinţă de creaţie legislativă, dar şi o necesitate dictată de importanţa creării unui cadru juridic adecvat pentru a facilita condiţii echitabile pentru activitatea partidelor politice. }n acest mod, noul proiect de lege privind partidele politice, aprobat în primă lectură de către Parlamentul Republicii Moldova şi expediat spre expertizare Consiliului Europei, vine să concretizeze unele norme mai vechi şi totodată să iniţieze altele noi, cum ar fi spre exemplu finanţarea din bugetul de stat a partidelor politice, prevedere care pentru Republica Moldova este o inovaţie esenţială, capabilă să stimuleze dezvoltarea partidelor şi să contribuie la o transparenţa financiară eficientă în activitatea acestora.
Stimaţi colegi,În final, ţin să aduc sincere mulţumiri co-organizatorilor acestei conferinţe – Consiliului Europei, Oficiului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, Agenţiei Suedeze Internaţionale SIDA şi sper, totodată, ca multe dintre opiniile care vor fi generate aici să-şi găsească cît mai curînd o reflecţie reală în legislaţia naţională de domeniu.
Vă mulţumesc pentru atenţie
