„UE presează Rusia să reia negocierile multelaterale privind viitorul Moldovei, având teama că un acord bilateral dintre Chişinău si Moscova ar putea împinge Moldova pro-UE înapoi în sfera de influenţă a Rusiei, compromiţând scopurile politicii de vecinătate a UE”, scrie Euobserver.
La 23 mai la Madrid a avut loc o reuniune a mediatorilor în problema transnistreană în format 3+2 - UE, SUA, Ucraina, Rusia şi OSCE. După întrunire, ministrul spaniol de Externe Miguel Angel Moratinos a declarat că participanţii au chemat ambele părţi să se întoarcă la masa de negocieri, cu prezenţa lor proprie ca mediatori şi observatori. „Sper că formatul 5+2, care reuneşte părţile cu mediatorii şi observatorii, şi-ar putea reîncepe lucrările într-un timp foarte scurt”, a mai spus ministrul spaniol de Externe.„Euobserver” notează că presedintele Vladimir Voronin a rupt legăturile cu Rusia în 2003 şi a promis că va îndrepta Moldova spre integrarea în UE, susţinând proiecte ca Misiunea de Monitorizare a Frontierei de către UE (EUBAM) pe segrmentul transnistrean. „Însă el nu a reuşit să implementeze reforme democratice şi economice pro-UE şi este considerat din ce în ce mai mult drept o persoană contraversă la Bruxelles”, scrie publicaţia europeană. „Clubul 5+2 a ramas inactiv practic tot anul precedent, în schimb Voronin a început să negocieze direct cu oficialii ruşi în august 2006. Negocierile bilaterale au dus la o schiţă de un nou acord de reunificare, ce ar presupune acordarea posturilor-cheie pentru transnistreni la Chişinău şi păstrarea trupelor ruseşti în ţară pentru o perioadă indefinită”, notează „Euobserver”.
Potrivit unui diplomat de rang înalt din grupul 5+2, prezenţa militară rusă poate destabiliza Moldova în orice timp. „Daca în viitor, parlamentul moldovean votează asupra unei legislaţii ce convine Rusiei, va fi foarte uşor pentru Rusia să organizeze o provocare (un fel de luptă mică împotriva trupelor sale) şi atunci puterea Rusiei este gata să reacşioneze”, a avertizat diplomatul. „Euobserver” menţionează că Rusia continue să păstreze 1 300 de trupe de „pacificatori” în regiunea separatistă şi are legături cu autorităţile separatiste prin intermediul unor persoane ca fostul KGB-ist Vladimir Antufeiev, care conduce în prezent serviciile de securitate transnistrene. Membrii elitei ruse, astfel ca fostul prim-ministru rus Viktor Cernomîrdin, de asemenea, sunt suspectaţi să aibă legături de afaceri strânse în regiune.
Publicaţia citată notează că într-un intrviu din 22 mai pentru agenţia rusă RIA „Novosti”, preşedintele Voronin a atacat implicarea UE în formatul 5+2, aceasta în pofida faptului că UE a aderat la grup în 2005 la cererea Moldovei. „Odata ce vom ajunge la un acord principal asupra problemei, ceva imediat se va intampla - o provicare orchestrată local sau din Occident, sau o scurgere de informaţie, sau altceva”, a spus el.Analistul Nicu Popescu de la Consiliul European pentru Relaţii Externe, indică că o asemenea situaţie s-a creat parţial datorită ambiţiei preşedintelui Voronin de a se ţine de putere şi parţial din cauza eşecului politicii europene de vecintate (PEV), care solicită ţărilor să adere la valorile şi standardele UE fără a oferi o promisiune clară privind o eventuală aderare în viitor la UE.
”Criza politică în creştere în Ucraina, de asemenea, a fost legată de diplomaţii ucraineni de slăbiciunea UE de a oferi vreo promisiune statului post-revoluţionar. Daca Moldova îşi îndreaptă viitorul său spre Rusia în schimbul UE şi fracşiunea pro-rusă câştigă definitiv la Kiev, aceasta ar aduce la o mare schimbare în rolul UE ca o forţă transformatoare în statele post-sovietice”, conchide „Euobserver”, amintind de articolul din „The Economist” al corespondentului britanitc Edward Lucas, care a menţionat că „Moldova ar fi prima ţară pe care Kremlinul a câştigat-o înapoi de la Occident din anii '70”.
Articolul din "Euobserver" poate fi citit aici
