„Vrem ca Moldova să fie luată în considerare într-un viitor pas din procesul de extindere” al Uniunii Europene, le-a spus preşedintele Traian Băsescu omologilor săi, vineri, cu ocazia participării la reuniunea şefilor de stat din Europa Centrală şi de Sud-Est de la Brno (Republica Cehă). Potrivit BBC, opinia lui Băsescu a fost aceea că Moldova face parte din spaţiul de civilizaţie european şi că dreptul său (alături de al altor state fost-sovietice) de a se integra în „comunitatea democraţiilor evoluate” nu ar trebui renegat.
Dimpotrivă, crede Băsescu, faptul că României, Bulgariei şi celorlate state care au aderat la UE în 2004 li s-a oferit perspectiva de aderare la UE a fost de natură să impulsioneze reformele, perspectiva aderării acţionând ca o recompensă pentru reforme substanţiale. Preşedintele român a spus că regula de bază a aderării trebuie să rămână aceea a performanţelor individuale, dar că e nevoie de „solidaritate interregională”, care să permită, treptat, o reunificare a continentului. În aceeaşi zi, ministrul spaniol de Externe, Miguel Angel Moratinos, a insistat asupra Rusiei să reia negocierile multilaterale asupra viitorului Republicii Moldova, în speranţa că autorităţile de la Chişinău vor reveni la o politică proeuropeană şi nu vor recădea în sfera de influenţă a Moscovei. O asemenea eventualitate ar reprezenta „o lovitură pentru obiectivele politicii de vecinătate ale UE”, scrie EUobserver.com, care trece în revistă ultimele eforturi ale liderilor europeni de a reapropia Moldova de politica Uniunii pentru zona de la graniţele sale. Astfel, ministrul spaniol a solicitat tuturor părţilor reluarea negocierilor privind viitorul Moldovei în aşa-numitul format „5+2”.
Din acest cadru de negocieri fac parte UE, OSCE, SUA, Rusia şi Ucraina, ca negociatori şi observatori. Republicii Moldova, cât şi provinciei separatiste Transnistria li se recunosc statutul de „părţi” care trebuie să îşi rezolve divergenţele, deşi aceasta nu înseamnă că vreuna din cele trei ţări şi două organizaţii recunosc cumva „statalitatea” invocată de Tiraspol. Poziţia ministrului spaniol a fost exprimată la Madrid, cu ocazia unei întâlniri între negociatori şi observatori (aşa-numitul format „3+2”), dar fără reprezentanţi ai Chişinăului sau Tiraspolului. Moratinos speră să se dea un nou impuls negocierilor, pentru a ajunge la o rezolvare durabilă a conflictului transnistrean, încheiat cu un armistiţiu acum 15 ani, în urma căruia relaţia dintre cele două părţi a rămas foarte tensionată. În august 2003, printr-o mişcare surpriză, preşedintele comunist al Moldovei, Vladimir Voronin, a încetat negocierile cu Moscova şi a promis că va orienta mica republică înspre UE.
Bruxellesul începuse să viseze la trimiterea unei misiuni de control în Transnistria, însă după câteva luni toată lumea s-a lămurit că Voronin nu a întreprins niciuna dintre reformele politice şi economice care ar fi permis apropierea ţării de UE. Acum, liderii europeni se tem că imprevizibilul Voronin e foarte aproape de o înţelegere secretă cu preşedintele rus, Vladimir Putin, în care primul ar putea accepta tocmai ceea ce respinsese acum câţiva ani, respectiv federalizarea Republicii Moldova. Potrivit Euobserver.com, cei doi preşedinţi urmează să aibă o întâlnire bilaterală cu prilejul summitului CSI de la Sankt Petersburg din 10 iunie, când ei ar putea semna un acord privind reglementarea statutului Transnistriei, ce va pune UE în faţa unui fapt împlinit. Potrivit unui reporter al The Economist, „Moldova ar fi prima ţară pe care Kremlinul ar recâştiga-o din mâinile Occidentului din anii 1970 încoace”. În cazul unei victorii în alegerile anticipate din Ucraina a premierului pro-rus Viktor Ianukovici, acest stat ar fi al doilea care să recadă în sfera de influenţă a Moscovei.
Sursa: Gandul
