Ziua internaţională a ocrotirii copiilor, marcată pe data de 1 iunie, are în acest an genericul „Un viitor sănătos pentru copii”.
Sănătatea este nu numai unul din drepturile importante ale omului, ci şi o comoară a statului, o condiţie necesară pentru progresul societăţii.
Sănătatea populaţiei apte de muncă asigură prezentul ţării, iar sănătatea copiilor – viitorul ei. Starea sănătăţii copiilor este determinată de factorii sociali, biologici, ecologici şi a mediului instructiv-educativ. Copiii de azi sunt adulţii de mîine şi crearea unui mediu sănătos pentru ei este baza unei dezvoltări durabile a ţării.
Evaluarea stării de sănătate a copiilor preşcolari şi şcolari denotă că în anul 2006 s-a înregistrat o creştere a nivelului morbidităţii generale la elevi (452,6‰ faţă de 437,32‰ în anul 2005) şi diminuarea nivelului morbidităţii la preşcolari (611,6‰, faţă de 664,1‰ în anul 2005).
În structura morbidităţii ale elevilor din cadrul instituţiilor preuniversitare pe primul loc se clasează bolile sistemului respirator (154,5‰), pe al doilea - bolile de ochi (44,5‰), fiind urmate de bolile sistemului digestiv pe locul trei (42,1‰) şi, pe locul patru, bolile sistemului nervos (37,3‰).
Totodată, în rîndul copiilor din instituţiile preşcolare în structura morbidităţii pe primul loc se clasează bolile sistemului respirator (334,0‰), urmate de bolile sistemului digestiv pe locul doi (44,6‰), bolile sistemului sangvin şi a celui hematopoietic - pe locul trei (34,0‰) şi pe locul patru se situează bolile infecţioase (33,7‰).Un fenomen alarmant a devenit consumul de tutun, alcool şi droguri în rîndul tinerilor, fapt ce poate genera şi alte probleme ce ţin nu numai de sănătate, cum ar fi abandonul şcolar, delicvenţa juvenilă.
O problemă majoră de sănătate publică o reprezintă infecţiile cu transmitere sexuală (sifilisul, gonorea, tricomoniaza, hlamidioza, candidoza, herpesul genital etc.) prin răspîndire şi influenţa negativă asupra sporului natural al populaţiei, ca urmare a afectării preponderent a persoanelor de vîrstă fertilă.
Pe parcursul anului 2006 în rîndul copiilor în vîrstă pînă la 17 ani, au fost înregistrate 73 cazuri de sifilis (faţă de 87 cazuri în anul 2005) şi 63 cazuri de gonoree (similar cu anul 2005).
Situaţia epidemiologică la infecţia HIV/SIDA în Republica Moldova în anul 2006 a fost tensionată. Dintre cele 362 persoane infectate cu HIV depistate pe parcursul anului trecut, 9 au fost copii în vîrstă pînă la 17 ani. Au făcut boala SIDA 85 de persoane, inclusiv 2 copii în vîrstă pînă la 17 ani.
Educaţia fizică şi sportul, alături de alte activităţi de promovare a sănătăţii sînt parte componentă a măsurilor pentru dezvoltarea fizică armonioasă şi menţinerea unei stări optime de sănătate pentru toate categoriile de populaţie ale ţării noastre. Actualmente cultura fizică şi sportul sînt practicate doar de 4-7% din populaţie, pe cînd în ţările dezvoltate economic acest indice atinge cota de 40-60 la sută.
Cea mai stringentă problemă care necesită rezolvare este nivelul scăzut de pregătire şi dezvoltare fizică a copiilor, adolescenţilor şi tinerilor. Insuficienţa activităţii motrice la ei provoacă boli ale sistemelor cardiovascular şi locomotor. Răspîndirea hipodinamiei în rîndul elevilor şi a studenţilor a atins cota de 80 la sută. Asistenţa medicală mamei şi copilului reprezintă o prioritate în activitatea Ministerului Sănătăţii. Odată cu implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, în anul 2004, s-a îmbunătăţit considerabil finanţarea serviciilor medicale.
Astăzi toţi copiii în vîrstă de pînă la 18 ani, femeile gravide, mamele care îngrijesc 7 şi mai mulţi copii şi copiii invalizi de gradul I fac parte din categoriile asigurate de către stat. Aceasta presupune, în primul rînd, tratamentul ambulator cu medicamente compensate 100% a copiilor în vîrstă de la 0-5 ani şi a femeilor gravide cu preparate de fier şi acid folic.
Republica Moldova, începînd cu anul 2000, a aderat la Strategia Conduita Integrată a Maladiilor la Copii, promovată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, avînd drept scop ameliorarea calităţii asistenţei medicale primare acordate copiilor sub 5 ani, în special diminuarea mortalităţii infantile şi a mortalităţii copiilor sub 5 ani şi mărirea eficienţei utilizării resurselor din sistemul sănătăţii.
În cadrul Strategiei respective, începînd cu anul 2005, în manualele de instruire a fost inclus şi compartimentul de „Comunicare”, predestinat îmbunătăţirii cunoştinţelor în familie, privind îngrijirile pentru dezvoltarea copilului. Pentru îmbunătăţirea serviciilor prestate copiilor la nivel primar, de către Ministerul Sănătăţii au fost elaborate şi puse în aplicare Standardele de Supraveghere a gravidelor şi copiilor în condiţii de ambulator, Carnetul de Dezvoltare a Copilului Sănătos. În scopul ameliorării cunoştinţelor tinerilor mame a fost elaborată „Agenda mamei” şi „Ghidul pentru părinţi”, care include compartimentele: semnele de pericol pentru sănătatea copiilor, recomandări referitoare la alimentaţia copilului, importanţa utilizării sării iodate, calendarul vaccinărilor, etc. Cu susţinerea financiară a UNICEF aceste formulare şi materiale au fost multiplicate şi distribuite instituţiilor medico-sanitare publice şi tuturor părinţilor cu copii sub un an. Practic în fiecare Centru al Medicilor de Familie din republică a fost revitalizată funcţionarea Cabinetului „Copilului Sănătos”.
O atenţie aparte în ultimii ani s-a acordat controlului bolilor infecţioase. Măsurile întreprinse în domeniul realizării Programului Naţional de Imunizări a contribuit la diminuarea substanţială a morbidităţii infecţioase. Campaniile de imunizări contra rubeolei şi rugeolei au permis micşorarea înregistrării lor de la mii de cazuri în trecut, la cazuri unice în prezent.
Astfel, au fost atinşi indicatorii acoperirii cu vaccinuri la toate cele 9 infecţii obligatorii, determinate de Guvern. Vaccinurile, în ultimii ani, sunt procurate din sursele bugetului de stat.
Ţara a fost certificată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca liberă de poliomielită.
Activităţile întreprinse au contribuit la o diminuare semnificativă a mortalităţii infantile în Republica Moldova (cu 35,0% faţă de anul 2000), şi la o stabilizare pe parcursul ultimilor 2 ani, constituind 11,8%o în anul 2006, comparativ cu 12,4%o în anul 2005.
O alianţă puternică între mai multe sectoare - sănătate, mediu, energetică, apă, educaţie, agricultură, transport şi finanţe - va creşte responsabilitatea faţă de protecţia sănătăţii copiilor şi va cultiva participarea locală în soluţionarea problemelor. Autorităţile şi partenerii instruiesc pedagogi şi lucrători medicali în domeniile ecologic şi medical. Comunităţile şi ONG-urile impun prestarea unor servicii mai calitative prin acţiuni preventive sincronizate în şcoli, centre medicale, grupuri religioase, cooperative agricole şi grupuri de femei. Liderii locali, consiliile locale şi ONG-urile acordă suport prin informarea opiniei publice despre starea sănătăţii şi a mediului, prin promovarea unei înţelegeri a metodelor de gestionare a resurselor naturale. Totodată, ei susţin activităţile ecologice, aşa ca protecţia surselor de apă, construirea fîntînilor şi plantarea copacilor.
Promovarea modului sănătos de viaţă, acasă şi în comunitate, trebuie să fie o preocupare comună a lucrătorilor medicali, pedagogilor, liderilor religioşi, ONG-urilor.
Serviciul de Presă al Ministerului Sănătăţii (relaţii la tel. 73 58 79) 2009, or.Chişinău tel: 72-99-07 fax:73-87-81 str.V.Alecsandri,2 72-98-38Republica Moldova
