Summitul de la Baku al Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică- GUAM este marcat de divergenţele tot mai accentuate dintre ţările membre, pe fondul intensificării tentativelor politice ale Kiev-ului de a îşi subordona GUAM. În faţa politicii externe agresive promovate de Ucraina, cu sprijinul direct al unor cancelarii europene, este anihilată orice posibilitate ca România să joace un rol în democratizarea fostului spaţiu sovietic, inclusiv a Republicii Moldova.
Inaugurarea în capitala azeră a lucrărilor summitului şefilor statelor din GUAM, organizaţie formată din statele ex-sovietice Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Republica Moldova, este considerată de mediile diplomatice din regiune a fi definitorie pentru viitorul politic al organizaţiei, precum şi al relaţiilor dintre statele membre. Beneficiind de un important sprijin politic din partea ţărilor Uniunii Europene şi a Statelor Unite ale Americii, cancelariile occidentale doresc să transforme GUAM într-o alternativă politică, economică şi militară viabilă la Comunitatea Statelor Independente, dominată de politica de forţă, promovată de Federaţia Rusă. Conform mediilor diplomatice europene, citate de massmedia azeră, cele patru state membre GUAM dispun de resursele economice şi geopolitice necesare pentru a consolida şi dezvolta organizaţia regională.
Divergenţele interne din cadrul GUAM, întreţinute de presiunile politice şi economice ale Kremlinului, au condus la lipsa de la summitul din Azerbaidjan a preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, surse din cadrul administraţiei prezidenţiale de la Chişinău, subliniind intenţia liderului comunist de a se delimita de politica externă comună a blocului GUAM. Aceleaşi surse au precizat că Vladimir Voronin este profund nemulţumit de presiunile exercitate asupra autorităţilor de la Chişinău de către comunitatea internaţională în vederea accelerării procesului de reforme politice necesare democratizării Republicii Moldova. Opţiunea politică externă, tot mai evidentă, a Chişinăului de a consolida relaţiile bilaterale directe cu Federaţia Rusă, inclusiv prin acceptarea unui compromis defavorabil în problema transnistreană, a fost criticată de către liderii Republicii Azerbaidjan şi Georgiei, ţări ce se confruntă cu fenomenul separatist rusofon din Nagorno-Karabach, Abhazia şi Oseţia de Sud.
Moldova ar putea fi exclusă din GUAM Absenţa de la lucrări a preşedintelui moldovean, Voronin, a fost apreciată de către mass-media georgiană, drept cea mai bună dovadă a nevoii „profunde“ de reformă a organizaţiei GUAM, prin excluderea Republicii Moldova. Angajamentul politic al administraţiei prezidenţiale de la Chişinău faţă de blocul pro-occidental a fost pus din nou sub semnul întrebării de către cotidianul georgian „Sakartvelos Respublika“, după decizia Moscovei de a ridica embargoul asupra importurilor de vinuri şi carne din Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru „Sakartvelos Respublika“, preşedintele georgian, Mikhail Saakaşvilli, a criticat voalat şovăiala politică a Chişinăului în problema rezolvării diferendului transnistrean, prin eventuala acceptare a prezenţei pe o perioadă lungă de timp a unui contingent militar rus.
Credincios strategiei politice de impunere a Ucrainei în rolul de lider regional, preşedintele Viktor Iuşcenko a declarat pentru mass-media că summitul va fi consacrat în principal rezolvării problemei livrărilor de petrol şi gaz azer către piaţa Uniunii Europene, prin folosirea infrastructurii de pe teritoriul ucrainean, în mod special magistrala Odessa-Brody. Înaltul oficial ucrainean a subliniat necesitatea dezvoltării segmentelor georgian şi ucrainean al noului coridor de transport al resurselor energetice din bazinul Mării Caspice, fără a fi investite importante resurse financiare pe „himere moderne“, precum proiectul Nabucco. Poziţia exprimată de Viktor Iuşcenko a fost sprijinită de delegaţiile - poloneză şi lituaniană - prezente la summit.
Conform unor surse din cadrul Ministerului Apărării de la Kiev, preşedintele Iuşcenko urmăreşte obţinerea acordului politic al ţărilor participante, inclusiv al Poloniei şi altor state membre ale UE, în vederea creării unor forţe militare comune de menţinere a păcii a ţărilor membre GUAM. În viziunea Kievului, aceste forţe militare, sub comandament ucrainean, vor fi utilizate pentru reglementarea conflictelor regionale din fostul spaţiu sovietic, sub auspiciile Consiliului de Securitate al ONU şi OSCE. Potrivit analiştilor occidentali, forţele GUAM de menţinere a păcii le-ar putea înlocui pe cele ale Federaţiei Ruse, desfăşurate în prezent sub un mandat al Comunităţii Statelor Independente, în cele două regiuni separatiste proruse ale Georgiei, Abhazia şi Oseţia de Sud. Această iniţiativă este susţinută de statul azer, care speră să utilizeze această nouă forţă pentru soluţionarea conflictului îngheţat din enclava Nagorno Karabah, provincie locuită majoritar de populaţie armeană creştină, care şi-a declarat independenţa la începutul anilor 1990, în urma unui război sângeros, când a fost susţinută de Moscova şi Erevan.
Conflicte diplomatice neoficiale între liderii participanţi la summit Politica agresivă, promovată de Kiev la adresa statelor membre ale GUAM a provocat o serie de conflicte diplomatice neoficiale între liderii participanţi la summit, atenuate de sprijinul politic evident de care se bucură Ucraina din partea unor state europene. Demararea procesului de reformare a Organizaţiei GUAM, fără participarea activă a diplomaţiei româneşti este considerată un succes al politicii ucrainene, care a reuşit să transforme treptat disensiuni bilaterale româno-ucrainene în probleme ce opun România blocului GUAM.
Cel mai bun exemplu în acest sens este problema canalului ucrainean Bâstroe, transformat de diplomaţia ucraineană într-un simbol al unităţii politice şi economice a GUAM, necesar dezvoltării economice a celor trei ţări. Incapacitatea actualei conduceri a Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti riscă să compromită bunele relaţii dintre statul român şi ţările regiunii caucaziene. Lipsa unei politici externe coerente a Bucureştiului faţă de blocul GUAM limitează o participare activă a României, stat membru al UE şi NATO, la procesul de democratizare al spaţiului ex-sovietic.
Sursa: Atac Online
