Comisia europeană va cere României să facă un plan de acţiuni până în octombrie, pentru a dovedi că autorităţile îşi menţin angajamentul să lupte împotriva corupţiei şi să întărească independenţa justiţiei.
Raportul de monitorizare al comisiei, care va fi dat publicităţii miercuri la Bruxelles, atrage atenţia asupra insuficienţelor în modul în care justiţia română tratează cazurile de mare corupţie, tratamentului incoerent al restitutirii proprietăţilor, funcţionarea în practică a agenţiei naţionale de integritate şi lipsa unei strategii anti-corupţie în administraţia locală.
Comisia Europeană îşi rezervă de asemenea dreptul să taie un sfert din subvenţiile pentru fermierii români dacă inspecţiile din următoarele săptămâni nu au rezultatele scontate.
Vestea bună pentru Bucureşti şi Sofia este că raportul Comisiei Europene nu atrage deocamdată nicio sancţiune.
Vestea proastă este că, deşi raportul României e mai favorabil decât pentru Bulgaria, ambele continuă să ridice multe semne de întrebare.
Atât România cât şi Bulgaria vor trebui să facă planuri de acţiune concrete până în octombrie şi să înainteze o informare până în martie 2008, înaintea unui al doilea raport al Comisiei europene în vara viitoare.
Fonduri pentru agricultură în pericol
Este un semn că demnitarii europeni doresc să menţină presiunea politică şi morală asupra celor două noi ţări membre.
În raportul obţinut de BBC, Comisia mai aminteşte că poate tăia un sfert din subvenţiile agricole pentru România, dacă aceasta nu remediază probleme tehnice în distribuirea fondurilor.
Totul va depinde de inspecţiile care vor avea loc până luna viitoare.
Din cele patru obiective impuse României în momentul aderării, raportul notează cele mai slabe rezultate în modul în care justiţia tratează cazurile de mare corupţie.
Deşi subliniaza progresele făcute de Departamentul Naţional Anticorupţie în instrumentarea acestor cazuri, raportul critică numarul foarte mare de suspendătiare a pedepselor, cerâind clarificari privind motivele acestora.
Acest lucru, se arată în raport, "subminează progresele recente în anchete şi afectează negativ percepţia publică a angajamentului politic de a combate corupţia."
Corupţie la nivel înalt
De asemenea, raportul enumeră o serie de evenimente recente cu impact negativ în lupta anti-corupţie, precum decriminalizarea fraudelor bancare, intenţia parlamentului de a scurta durata maximă a anchetelor penale şi cererea de demitere a unui membru important din conducerea DNA.
Comisia Europeană critica de asemenea tribunalele care au trimis cazuri de corupţie la nivel înalt, precum cel al lui Adrian Năstase, la Curtea Constituţională.
Deşi procedural corect, arată raportul, "se menţine impresia că tribunalele ramân captivele argumentelor speculative ridicate de apărare şi preferă să se lepede de dosar la prima ocazie."
Raportul face de asemenea referire indirectă la schimbarea din funcţie a ministrului justiţiei, Monica Macovei, aratând că înlocuirea demnitarilor cu poziţii cheie în perocesul de reformă poate afecta continuitatea acestuia.
La celalte trei obiective, raportul consemnează anumite progrese, dar nu foarte convingătoare.
În ceea ce priveşte Consiliul Suprerior al Magistraturii, absenţa unei practici coerente privind restituirea proprietăţilor ramâne un motiv de îngrijorare pentru Comisia europeană, ca şi modalităţile de tragere la răspundere şi standardele etice ale membrilor CSM, mai ales privind posibile conflicte de interese.
Lupta cu corupţia
Adoptarea legii privind Agenţia Naţională de Integritate e consemnată ca un progres substanţial, dar ea ramâne să fie confirmată în practică.
Raportul ridică semne de întrebare privind independenţa şi eficienţa acesteia.
În sfârşit, Comisia Europeană cere României să aplice o strategie de combatere a corupţiei la nivelul administraţiei locale şi a altor sectoare vulnerabile.
Concluzia raportului este că nu trebuie să existe nici o complezenţă în lupta împotriva corupţiei şi că România trebuie să continue mai intens eforturile, pentru a evita sancţiuni pe viitor.
Textul raportului ar putea fi uşor modificat până miercuri, în urma rezervelor emise luni seara de comisarii Leonard Orban şi Meglena Kuneva.
Comisarul pentru justiţie şi afaceri interne, Franco Frattini, a cerut şi el îndulcirea tonului în cazul Bulgariei.
Un apropiat al preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat însă că rapoartele sunt echilibrate, pentru a menţine credibilitatea procesului de extindere.
Sursa: BBC
