Despre aceasta a declarat marţi, într-o conferinţă de presă directorul general al ÎS „Calea ferată din Moldova” Miron Gagauz. El a menţionat că tronsonul de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti va avea o lungime de 50 de kilometri şi se preconizează a fi construit până în luna noiembrie anul 2008. Proiectul este estimat la 837 milioane lei (aproximativ 50 mil. euro). Segmentul de cale ferată va include multiple construcţii adiacente cum ar fi pavaje şi canale de scurgere a apei, alte edificii. Potrivit lui Gagauz, până în iarna anului 2008, urmează a fi executate toate lucrările de terasament şi trasaţi 15 km de drum. Lucrările de aşezare a şinelor vor fi reluate la începutul primăverii anului 2008, astfel că până în decembrie 2008 viitor drumul să fie dat în exploatare. Gagauz şi-a exprimat speranţa că cheltuielile pentru construcţie vor fi răscumpărate în 10 ani din contul activităţii portului de la Giurgiuleşti, care va prelucra la prima etapă aproximativ 1 mil. tone de mărfuri. Referindu-se a impactul ecologic al proiectului, Miron Gagauz a menţionat că proiectul va avea un efect pozitiv prin faptul ca terasamentele de tren vor servi drept dig de până la 7 metri pentru perioada de revărsare a râului Prut şi de prevenire a inundaţiilor în localitatile din zonă.În acelaşi timp, ecologiştii avertizează că lucrările la calea ferata au început fără să existe un studiu de impact asupra mediului şi riscă să provoace o catastrofă ecologică. Potrivit mai multor ONG de mediu şi a specialiştilor, tronsonul feroviar este construit în Lunca Prutului, parc natural protejat, atât prin legislaţia Republicii Moldova, cât şi prin convenţiile RAMSAD şi ESPOO, la care Moldova este parte.
Potrivit experţilor, impactul de mediu a fost ignorat totalmente, proiectul afectând mai multe specii: lebăda albă, gâsca cenuşie, pelicanul, nagatul, pescăruşul verde, pisica de stufăriş, vidra europeană, broasca testoasa etc. De asemenea, specialiştii avertizează că bălţile Prutului de Jos sunt importante locuri de depunere a icrelor pentru peştii care populează Prutul şi Dunărea şi care vor dispărea odată cu continuarea lucrărilor.
