Pentru că ţara noastră a semnalat, în repetate rânduri, disfuncţionalităţi majore în viaţa social-politică a Republicii Moldova, guvernul moldovenesc a pornit o acerbă campanie antiromânească. Acum, s-ar dori o „împăcare“, dar, din păcate, poziţiile celor două state sunt prea diferite.
Într-o încercare de a aplana disensiunile dintre Bucureşti şi Chişinău, o delegaţie guvernamentală română, în frunte cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, a început, ieri, o vizită oficială în R. Moldova.
Trebuie să ne reamintim că, în luna martie, autorităţile moldoveneşti au trimis la Bruxelles un apel prin care cere „sprijinul partenerilor săi europeni şi internaţionali, pentru a influenţa readucerea intereselor României în albia firească a relaţiilor de bună vecinătate“.
După ce s-a împotrivit din răsputeri ca România să coordoneze Centrul European Comun pentru Eliberarea Vizelor de la Chişinău şi a cerut ca această iniţiativă să fie coordonată de Ungaria şi Bulgaria, guvernul moldovenesc depăşea limitele admise de orice limbaj diplomatic. „În aceste condiţii, lipsa de voinţă a autorităţilor române de a semna cu Republica Moldova tratatul politic de bază şi tratatul privind frontiera nu poate fi interpretată decât drept o confirmare a adevăratelor intenţii pe care le urmăreşte conducerea statului vecin. Republica Moldova nu acceptă ca viitorul cetăţenilor săi să facă obiectul unor jocuri de culise duplicitare şi periculoase, care subminează securitatea naţională şi principiile statalităţii pentru care s-au sacrificat cetăţenii moldoveni“, se mai afirmă în documentul adresat Comisiei Europene. La Chişinău, primulministru Tăriceanu a declarat că tratatul de bază dintre România şi Republica Moldova poate fi semnat în urma unor negocieri flexibile, prin care să se ajungă la un compromis de ambele părţi, pornindu-se de la premisa de suveranitate a Moldovei, pe care nimeni din România nu o contestă. Imediat după sosirea în capitala Republicii Moldova, premierul român s-a întâlnit cu omologul său moldovean, Vasile Tarlev, cu care a discutat despre relaţiile politice şi economice dintre cele două ţări.
Tratatul de bază, pretext pentru acorduri economice „Un tratat nu se semnează de o singură parte, ci trebuie semnat de ambele părţi. Noi trebuie să construim această relaţie şi să-i punem un suport juridic bazat pe realităţi şi pe modul în care aceste relaţii se construiesc astăzi în Uniunea Europeană. Modelul de tratat politic de bază este un model total depăşit la nivel european. Accentul trebuie pus pe relaţia prezentă şi pe viitor“, a spus Tăriceanu, la finalul discuţ iei cu Tarlev.
Referitor la problema înfiinţării celor două birouri consulare româneşti, la Cahul şi Bălţi, iniţiativă blocată de guvernul de la Chişinău, premierul moldovean a precizat că problema birourilor va fi analizată. După ce a subliniat că autorităţile de la Chişinău sunt preocupate atât de libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi capitalului, cât şi a cetăţenilor, Tarlev a dat glas şi îngrijorării faţă de procesul migraţionist cu care se confruntă ţara sa, migraţie determinată de nivelul de trai foarte scăzut al populaţ iei. „Ne-am bucurat că Republica Moldova a devenit nemijlocit vecin al UE, însă acest lucru a creat pentru cetăţenii republicii unele incomodităţi“, a spus Tarlev, precizând că a convenit, în discuţia cu Tăriceanu, ca experţii să analizeze aceste probleme şi să propună măsurile care se impun pentru rezolvarea dificultăţilor. Oficialul de la Chişină u făcea aluzie la faptul că peste o jumătate de milion de moldoveni au depus cereri de redobândire a cetăţeniei române.
În data de 7 martie, ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, deranjat de menţionarea acestei situaţii de către preşedintele Traian Băsescu, declara că România nu va mai deschide birouri consulare în oraşele Bălţi şi Cahul din Republica Moldova, în condiţiile în care autorităţile de la Chişinău nu mai consideră necesară înfiinţarea acestora.
Proiecte comune, divergenţe politicePentru „strângerea relaţiilor moldo-române, după sistemul deja practicat de Bucureşti, cu Ungaria, premierul Călin Popescu Tăriceanu şi omologul său moldovean, Vasile Tarlev, au convenit să organizeze anual o şedinţă comună de guvern, în care să fie discutate proiecte de colaborare între România şi Republica Moldova.
Ca să sublinieze că atitudinea sa faţă de autorităţile moldoveneşti se deosebeş te de cea abordată de Băsescu, Tăriceanu i s-a adresat, în anumite momente, omologului său cu apelativul „dragă Vasile“ şi a prezentat disponibilitatea autorităţilor de la Bucureşti de a pune la dispoziţie acquis-ul comunitar tradus în limba română, pentru a facilita integrarea europeană a Republicii Moldova. Poate cel mai important subiect al discuţiilor dintre cele două părţi a fost propunerea de către Chişinău a unui proiect comun pentru realizarea unei linii de transport de electricitate pe reţeaua Dnepr (Ucraina)-Bălţi (Republica Moldova)-Suceava.
Se ştie că Moldova, ca fostă republică a URSS şi ca membru al CSI, beneficiază de tarife preferenţiale pentru energie, astfel încât reexportarea electricităţ ii spre Europa, prin România, i-ar putea aduce profituri însemnate. Cu atât mai mult cu cât fiul preşedintelui Voronin, Oleg, este implicat în managementul mai multor companii specializate în transportul electricităţii.
Tăriceanu a propus, la rândul său, constituirea în România a unui Fond de Dezvoltare şi Cooperare prin care să fie finanţate proiecte importante pentru Republica Moldova, în principal în domeniul infrastructurii. „Am discutat de proiecte de infrastructură importante pentru dezvoltarea Moldovei şi am propus crearea unui Fond de Dezvoltare şi Cooperare al României, pentru a ajuta la anumite proiecte pe care Moldova le consideră importante şi care au nevoie de susţinere. Firmele româneşti pot găsi, la rândul lor, în Republica Moldova, un loc propice pentru dezvoltarea afacerilor“, a declarat Tăriceanu, la finalul discuţiei cu Tarlev.
Din delegaţia română au mai făcut parte oameni de afaceri, veniţi pentru a participa la Forumul economic moldo-român, din câteva judeţe româneşti situate la hotarul cu R. Moldova - Constanţ a, Galaţi, Iaşi, reprezentanţi ai companiilor „Transelectrica“, „Termoelectrica“, „Romenergo“, „Transgaz“, „Petrom“ şi „Rompetrol“, ai Bursei de Valori, ai Camerei de Comerţ şi Industrie şi ai Asociaţiei Băncilor.
Sursa: Atac Online
