Frontiera de est a statului român, devenită în urma aderării Bucureştiului la Uniunea Europeană graniţă a blocului comunitar, este supusă unei agresiuni ecologice fără precedent, din partea fostelor state sovietice Ucraina şi Republica Moldova. Prin încălcarea conştientă a tratatelor şi convenţiilor internaţionale care reglementează protecţia mediului înconjurător în regiunile transfrontaliere, regimurile dictatoriale de la Kiev şi Chişinău distrug fragilul echilibru din zonele de graniţă.Psihoza antiromânească a regimului comunist de la Chişinău, condus de preşedintele Vladimir Voronin, se regăseşte şi în politica promovată de conducerea fostei republici sovietice moldoveneşti în problemele de mediu ale graniţei comune nefireşti modo-române, formată din râul Prut, pe o porţiune de aproximativ 681 de kilometri. Recent, preşedintele Voronin a inaugurat în mod oficial lucrările de construcţie ale liniei de cale ferată ce va lega oraşul Cahul de regiunea Giurgiuleşti, unde autorităţile comuniste au lansat un ambiţios program de construire a unui terminal şi a unui port petrolier la Dunăre, în pofida faptului că Republica Moldova are o ieşire de 4-500 de metri la fluviu. Conform unor surse din cadrul administraţiei prezidenţiale de la Chişinău, Voronin consideră viitoarea cale ferată drept un obiectiv de importanţă strategică care „va contribui la impulsionarea dezvoltării social-economice“ a raioanelor din sudul Republicii Moldova. Înaltul oficial comunist a cerut finalizarea construcţiei, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri, până la finalul anului 2008, pentru a se asigura „interconexiunea dintre căile ferate şi cele maritime, în cadrul portului fluvial şi maritim Giurgiuleşti“. Organizaţiile ecologiste din România şi Republica Moldova au protestat faţă de demararea lucrărilor de construcţie la calea ferată, fără existenţa unui studiu de impact la standarde europene, existând riscul unei catastrofe ecologice fără precedent pentru regiunea Prutului. Potrivit experţilor internaţionali, citaţi de mass-media de la Est de Prut, tronsonul feroviar este construit în Lunca Prutului, parc natural protejat atât prin legislaţia naţională a Republicii Moldova, cât şi prin convenţiile internaţionale RAMSAD şi ESPOO, adoptate de autorităţile de la Chişinău. Declanşarea lucrărilor de construcţie are un efect catastrofal pentru o serie de specii protejate de legislaţia internaţională, fiind considerate pe cale de dispariţie, inclusiv lebăda albă, gâsca cenuşie, pelicanul, vidra europeană, hermelina sau bizamul. Mediul acvatic din regiune este supus unei anihilări organizate, speciile care populează Prutul şi Dunărea pierzând locurile de depunere a icrelor, presiunea asupra habitatului natural fiind intensificată de lucrările de amenajare navigabilă a Prutului pe sectorul Giurgiuleşti-Ungheni. Posibilitatea unei reacţii la nivel internaţional, faţă de ignorarea flagrantă a convenţiilor internaţionale a obligat autorităţile comuniste de la Chişinău să blocheze în timpul ceremoniilor accesul cetăţenilor români prin vama de la Giurgiuleşti. Surse din cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova au subliniat că structurile de forţă ale regimului represiv de la Chişinău vor înnăbuşi orice manifestaţie de protest împotriva proiectului. Organizaţiile ecologiste locale, din sudul Republicii Moldova, au înaintat o serie de proteste oficiale organizaţiilor internaţionale pentru protecţia drepturilor omului, acuzând SIS şi autorităţile de la Chişinău de presiuni politice, mai mulţi voluntari ecologişti fiind interogaţi de poliţie şi ameninţaţi cu închisoarea. Structurile de forţă, controlate de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, au demarat acţiuni împotriva populaţiei locale pentru a-i obliga să cedeze terenurile deţinute în zonă, fără a primi compensaţii financiare adecvate. Un alt proiect cu un impact ecologic negativ este construcţia terminalului petrolier de la Giurgiuleşti, programat să fie inaugurat la 26 octombrie. Construit pe fâşia de 480 de metri moldoveneşti şi pe un surplus de 120 de metri concesionaţi de la ucraineni, proiectul a fost construit folosind şi resurse financiare europene, oferite de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care finanţează şi proiectul căii ferate Cahul-Giurgiuleşti. Acţiunile autorităţilor de la Chişinău sunt susţinute la nivelul comunităţii internaţionale de către autorităţile de la Kiev, interesate în consolidarea controlului asupra gurilor de vărsare ale fluviului Dunărea. Viktor Sudarev, director adjunct al Departamentului pentru Transport Maritim şi Fluvial din cadrul Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor al Republicii Ucraina, a declarat recent că operaţiunile tehnice de adâncire a „canalului“ Bâstroe şi consolidare a infrastructurii necesare deservirii traficului fluvial şi maritim vor beneficia de asistenţa unor firme specializate din Occident. Pentru atragerea potenţialilor investitori străini, partea ucraineană ia în considerare, conform unor surse din cadrul administraţiei locale Odessa, concesionarea „canalului“ şi a operaţiunilor aferente. Aceleaşi surse au precizat că această modalitate de finanţare va fi folosită şi în cazul lucrărilor tehnice la alte „canale“ ce vor fi construite de Kiev în Delta Dunării: „Ţiganca“, „Dunay-Sasik“ sau „Starostambulske“. Oferta ucraineană vizează, cu prioritate, firme cu capital integral rusesc, care şi-au exprimat intenţia de a dezvoltara o infrastructură modernă de transport şi depozitare a resurselor energetice în porturile ucrainene dunărene Reni şi Ismail. La rândul său, Viktor Bezdolnii, director al societăţii „Delta-Lotsman“, implicat în delapidarea fondurilor alocate de către Kiev pentru operaţiunile din Delta „ucraineană“, a declarat pentru publicaţia „Biznes Novosti“ că „din nefericire, dintr-o serie întreagă de circumstanţe istorice şi politico-militare, statul ucrainean nu are astăzi o cale fluvială de standard internaţional de tipul „râu-mare“. Conform oficialului, aceasta „a condus la o degradare a regiunii ucrainene de graniţă şi la un înalt grad de tensiune socială, la limita catastrofei umanitare“. Lucrările ucrainene de construire a „canalului“ Bâstroe au fost inaugurate „oficial“, la 11 mai 2004, reluând practic planuri militare sovietice de control al gurilor de vărsare ale fluviului Dunărea.În pofida acţiunilor unilaterale ale autorităţilor ucrainene, o parte a societăţii civile de la Kiev a protestat faţă de distrugerea mediului înconjurător, expunându-se la astfel oprobiului regimului de la Kiev. Demersul Centrului Cultural-Ecologic din Kiev, condus de activistul ecologist ucrainean Vladimir Borenko, a fost criticat în termeni duri de massmedia guvernamentală, care a cerut continuarea lucrărilor. Aceleaşi surse consideră audierile publice în problema „canalului“ Bâstroe, organizate mâine la Tulcea, drept „nefolositoare relaţiilor bilaterale“ româno-ucrainene.
Sursa: Atac
