„În ultima vreme tot mai des se aud voci care susţin că economia merge foarte bine, industria începe să-şi revină şi devine mai competitiva, inflaţia a devenit insesizabil de mică, iar acumulările bugetate sînt peste cele planificate. Probabil că, daca aş locui în altă ţară, aş tinde să le dau acestora dreptate. Dar vorbim totuşi despre Moldova, care după mine mai are destul până să devină o speţă de miracol economic”, susţine expertul economic al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT) Iurie Gotişan, într-un comentariu economic publicat pe site-ul ADEPT.
Potrivit lui, Indicele preţurilor de consum (IPC), calculat oficial, nu face distincţii între grupuri sociale mari, nici între regiuni, iar ponderarea ca medie simplă a unor cheltuieli cu intensitate sezoniera induce aşteptări inflaţioniste mai mici. Creşterea cifrei de inflaţie cu doar 3,9% pentru primul semestru nu este corelată, cel puţin la prima vedere, cu creşterea economică de peste 7%, susţine Gotişan. El atrage atenţia că cei care se bazează pe această cifră permit sub-indexarea salariilor şi, implici, scăderea puterii de cumpărare.
Referitor la coşul de consum, expertul menţionează că acesta „păcăleşte rata inflaţiei”, deoarece structura acestuia determină o subevaluare a inflaţiei – ponderea produselor de panificaţie, spre exemplu, este aproape egală cu ponderea costurilor pentru serviciile comunale, sînt sub-ponderate cheltuielile de locuire (chiriile), iar cele educaţionale (taxe şcolare, de înmatriculare etc.) lipsesc, nu e luată în calcul inflaţia rurală şi multe alte aspecte metodologice pot fi ridicate.
„Moldovenii consumă de două ori mai multe alimente (ca pondere în coşul de consum) decât alţi europeni pentru că sunt săraci. Cu cât eşti mai sărac, cu att consumi mai multe alimente ca pondere în total – pentru că nevoia de hrană e prioritară şi nu îţi mai rămân bani şi de altceva”, susţine Gotişan.
Economistul menţionează că aprecierea cursului de schimb este elementul central ce explică o rată joasă a inflaţiei. Spre exemplu, din ianuarie curent până la începutul lunii iulie, leul s-a apreciat cu cca 7% faţă de dolar. „Cel mai bun argument poate fi dat de o simplă analiză din care reiese că o apreciere cu 5% a cursului leului ar duce la o scădere a inflaţiei de peste 1%. Cu alte cuvinte, dacă leul s-a întărit cu 7% de la începutul anului, acesta a ajutat reducerea inflaţiei cam cu 2%, respectiv pentru prima jumătate aceasta ar fi putut să fie de 6%, şi nu de 3,9% cît arată statistica, iar în valoare anuală chiar în jur de 13%”, suţsine Iurie Gotişan.
Potrivit expertului ADEPT, aprecierea rapidă a leului din ultima vreme lasă impresia că moneda naţională nu ia în seamă ceea ce se întâmplă în economia reală. Iurie Gotişan menţionează că aprecierea cursului de schimb ieftineşte importurile, adâncind astfel deficitul extern.
„Totuşi, mai devreme sau mai tîrziu aceste tendinţe se vor reflecta în inflaţie, deoarece presiunea exercitată de un consum exploziv ajunge prin venituri, salarii şi costuri în preţurile din economia reală, pînă la urmă. Aşa cum s-a întîmplat în 2005 şi în 2006, prognozele de inflaţie şi deficite externe (de cont curent, comercial) e puţin probabil că vor putea fi atinse şi în 2007”, conchide exprtul economic Iurie Gotişan.
