Sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului de la Chişinău s-a încheiat cu o serie de discursuri dure ale partidelor de opoziţie la adresa preşedintelui ţării, Vladimir Voronin şi a partidului pe care-l conduce.
Şi aceasta - ca reacţie la atitudinea belicoasă adoptată recent de Vladimir Voronin faţă de partidele din opoziţie.
Însă preşedintele ţării, dar şi prim ministrul, Vasile Tarlev, deşi aşteptaţi de deputaţi, nu au fost prezenţi la şedinţa finală.
Liderii partidelor şi fracţiunilor parlamentare din opoziţie s-au arătat îngrijoraţi de ultimele evoluţii pe plan politic, de "situaţia tensionată indusă artificial în societate" după alegerile locale din Republica Moldova, dar şi de lipsa tot mai mare a unui consens politic între partidele parlamentare, altădată oarecum existent.
Vicepreşedintele Parlamentului şi liderul Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca l-a criticat dur pe preşedintele ţării pentru faptul că încearcă, după cum a zis el, să "ostilizeze relaţiile" dintre partidele parlamentare.
Recent Vladimir Voronin declara că PPCD şi Partidul Democrat ar fi „distrus consensul partidelor politice care a existat timp de doi ani în Parlament", anunţând totodată revenirea la "o politică moldovenească de cel mai primitiv tip, adică la nişte relaţii care există doar între două forţe - între PCRM şi întreaga opoziţie".
"Cine seamnă vânt, va culege furtună"
Iurie Roşca s-a arătat indignat de recentele declaraţii ale preşedintelui Voronin referitor la aceea ce el a numit "autoizolare financiară", acuzând puterea locală non-comunistă că s-a situat în "opoziţie intransigentă" faţă de puterea centrală.
"Cine i-a dat dreptul preşedintelui Voronin, dar şi primului ministru să ameninţe aleştii locali şi colectivităţile locale că nu se vor acorda bani bugetari, doar pentru că aceste colectivităţi locale au preferat să-şi dea votul pentru alte partide decât pentru partidul de guvernământ?", a spus liderul PPCD.
"Este o chestiune extrem de gravă care nu se încadrează nici în Constituţie, nici în legislaţia care ţine de procesul bugetar şi de sistemul bugetar şi nici măcar în logica bunului simţ. Şi, atenţie, nici măcar în logica instinctului autoconservării. Reţineţi vorba populară: "Cine seamnă vânt, va culege furtună.", a adăugat vicepreşedintele Parlamentului.
"Eu m-am plictisit de douăzeci de ani de activitate politică să aud succesiv accese de furie şi ameninţări. În Republica Moldova nimeni nu se teme de preşedintele Voronin. Noi îl respectăm ca şef al statului chiar atunci când greşeşte. Şi cerem ca şi dânsul să ne respecte, pentru că noi pe dânsul l-am ales, nu el pe noi.", a declarat Iurie Roşca.
Iurie Roşca a îndemnat la cooperare între partidele parlamentare şi a remarcat faptul că "logica sindromului majorităţii" nu ar fi potrivită pentru Republica Moldova.
Maşina de vot
La rândul său, preşedintele Partidului Democrat, Dumitru Diacov este nemulţumit de felul încare se adoptă legile în Parlament, în condiţiile în care majoritatea o deţine Partidul Comuniştilor.
Dumitru Diacov spune că iniţiativele legislative ale opoziţiei nu sunt luate în seamnă.
"Eu văd consens politic atunci când noi înţelegem să conclucrăm în elaborarea şi adoptarea legilor. Aici s-a vorbit nu o singură dată, chiar şi astăzi sa subliniat că nu este o atmosferă sănătoasă atunci când proiectele înaintate de opoziţie sunt ignorate aproape absolut", a spus Dumitru Doacov.
"Este deja o tradiţie: când vine o idee bună de la opoziţie, ca ea peste câteva zile să apară ca o iniţiativă a Guvernului, ca o iniţiativă a unor deputaţi din partea fracţiunii majoritare. Ce înseamnă asta, stimaţi colegi? Ce, îi aveţi de proşti pe ce din opoziţie că ei nu înţeleg sau cum? Fiindcă ideea apare puţin cu alte cuvinte, dar e aceeaşi idee".
"Care pe urmă se votează sau se ia ca iniţiativă de bază. Nu a existat aşa ceva anterior. Unii deputaţi din fracţiunea comuniştilor sunt deputaţi vechi, de câţiva ani şi ştiu lucrul aceasta – nu exista o astfel de tradiţie în Parlamentul Republicii Moldova. În ultimii ani de zile ea pur şi simplu s-a instituţionalizat. ", a mai spus liderul PD, Dumitru Diacov.
În acest fel, tot mai mulţi deputaţi din opoziţie sunt mai puţin motivaţi să vină în parlament cu iniţiative legislative, afirmă Dumitru Diacov.
Şedinţe la televiziune
La rândul său, Serafim Urecheanu a declarat că Alianţa Moldova Noastră insistă să fie reluată transmisiunea în direct a şedinţelor Parlamentului la Compania publică Teleradio Moldova, considerând sistarea transmisiunilor, drept o încălcare a dreptului cetăţenilor la informare.
Şi, ca o soluţie pentru cât va mai dura mandatul acutalului Parlament, AMN propune: "Crearea pe baze apolitice a unui guvern anti-criză în Republica Moldova. Aceasta e singura şansă de redresare a situaţiei şi de echilibrare a raporturilor dintre puterea centrală şi administraţiile publice locale. Şi o temă serioasă de vacanţă pentru majoritatea comunistă: căci aucum se pune problema, nu dacă, ci cum va pleca ea de la guvernare."
Lidera fracţiunii Partidului Comuniştilor, Eugenia Ostapciuc în discursul său a contabilizat performanţele din sesiunea primăvară-vară a PCRM, trecând în revistă ce legi au fost adoptate cu aportul majorităţi parlamentare sau câţi miniştri au fost audiaţi în cadrul fracţiunii pe care o conduce.
"Se afirmă că PCRM ar fi pierdut alegerile. Dar despre ce fel de înfrîngere poate fi vorba, dacă în majoritatea consiliilor raionale am obţinut de la 40 pînă la 60 de procente din voturi, dacă partidul nostru pe toate poziţiile a obţinut cu mult mai multe mandate, decît oricare alt partid luat aparte? Şi aceasta în condiţiile, cînd la scrutin au participat în total 23 de concurenţi electorali, sau aproape de două ori mai mulţi decât în anul 2003", a spus lidera deputaţilor PCRM.
"În unele raioane o parte din reprezentanţii partidelor de opoziţie s-au unit împotriva noastră. Şi iarăşi – nu pentru a soluţiona problemele oamenilor, dar pentru a numi membrii de partid şi susţinătorii în anumite funcţii de conducere".
"Dar nu există nici o garanţie, că aceste coaliţii, care includ câte 1-2 reprezentanţi din şase-şapte partide, nu se vor destrăma în timpul apropiat. Şi ce se va întîmpla atunci cu platformele lor electorale, cu promisiunile date alegătorilor în campania electorală, cu dezvoltarea localităţilor respective.", a declarat Eugenia Ostapciuc.
În încheierea sesiunii, preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a declarat că a venit timpul când "Parlamentul urmează să-şi exercite mult mai activ şi eficient atribuţia de monitorizare şi control asupra aplicării legislaţiei", decât să devină o "simplă maşină de vot".
Sursa: BBC
