Consulatul român de la Chişinău va acorda vize în regim de urgenţă credincioşilor din Republica Moldova care vor să participe vineri la funeraliile Patriarhului Teoctist. Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei de la Chişinău, Vasile Nanea a declarat pentru NewsIn că facilitarea vizelor este valabilă numai pentru grupul de enoriaşi organizat de Mitropolia Basarabiei. Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei României de la Chişinău afirmă că a convenit deja cu şeful secţiei consulare ca solicitările de viză ale enoriaşilor moldoveni care vin la funeraliile ÎPS Teoctist să fie tratate cu prioritate. Potrivit lui Nanea, va fi vorba de eliberarea unei vize de grup. Mitropolia Basarabiei nu a trimis încă o listă cu numărul celor care vor face parte din grup, şi nici reprezentanţii României la Chişinău nu au stabilit un număr limită de persoane.
Patriarhul Teoctist, ce a decedat luni, la vârsta de 92 de ani, din cauza unei crize cardiace, va fi înmormântat vineri, la ora 11.00, la Catedrala Patriarhală, a hotărât marţi Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe.
La slujba de vineri vor participa "ierarhi, cler şi credincioşi ai Bisericii Ortodoxe Române, delegaţi ai bisericilor ortodoxe susori şi ai altor biserici, precum şi reprezentanţi ai unor instituţii de stat şi ai unor organizaţii internaţionale creştine", potrivit unui comunicat al Bisericii Ortodoxe.
Slujba va fi precedată de Sfânta Liturghie, apoi va avea loc o şedinţă comemorativă a Sfântului Sinod în care se vor prezenta mesaje de condoleanţe, potrivit secretarului Sinodului, Vincenţiu Ploieşteanu.
Ceremonia va fi cea a înmormântării călugărilor, puţin deosebită de cea a înmormântării preoţilor, a explicat Ploieşteanu. Teoctist va fi îngropat în coşciugul în care se află în acest moment, şi care a fost depus în Catedrala Patriarhală încă de luni seara.
Înmormântarea va avea loc în aceeaşi zi în care a fost îngropat şi Iustin Moisescu (1977 - 1986), cel de-al patrulea Patriarh al Bisericii Ortodoxe, ce a decedat pe 31 iulie, în urmă cu 21 ani, "o coincidenţă", potrivit lui Ploieşteanu.
Trupul neînsufleţit al lui Teoctist va fi înmormântat alături de cel al înaintaşul său, Iustin, însă va fi mutat la Catedrala Mântuirii Neamului, după ce construcţia va fi definitivată, pentru că această biserică a fost visul Patriarhului. "Asta a fost ce-a iubit, dorit şi pentru ce a luptat", potrivit lui Ploieşteanu.
Totuşi, Teoctist n u a lăsat un testament în care să spună unde şi-ar dori să fie înmormântat. "Era un om deosebit de optimist, privea spre viitor", a spus Ploieşteanu, care a adăugat că, duminică, atunci când a vorbit cu Patriarhul după operaţia la prostată, acesta a convocat o întâlnire pentru joi. "Nu s-a gândit că va veni un astfel de moment, nu a lăsat niciun testament, nicio însemnare."
Conducerea Bisericii doreşte o ceremonie cu mult fast, după cum a declarat, luni, pentru NewsIn, un Înalt Oficial al Bisericii, deoarece este prima înmormântare a unui Patriarh după căderea comunismului, iar înainte de 1989, patriarhii erau înmormântaţi discret.
După decesul lui Teoctist, scaunul patriarhal este vacant timp de 41 de zile, timp în care locotenenţa patriarhală (interimatul - n.r.) va fi asigurată de Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a hotărât Sinodul Permanent. Cel care asigură interimatul nu poate candida la alegerile pentru noul şef al Bisericii Ortodoxe. În cazul în care Daniel decide să candideze totuşi la şefia Bisericii Ortodoxe, interimatul va fi asigurat de cel cu cea mai mare vechime în funcţie, adică în hirotonie, ÎPS Nicolae, Mitropolitul Banatului, a explicat Ploieşteanu.
Noul Patriarh, al şaselea din istoria Bisericii Ortodoxe Române, va fi ales prin vot secret de Colegiul Electoral Bisericesc, dintre candidaţii eligibili propuşi de Sfântul Sinod, ce are 52 de membri. În general există doi, trei candidaţi, propuşi dintre mitropoliţi, arhiepiscopi sau episcopi în funcţie.
Alegerile se desfăşoară într-o singură zi. De dimineaţă se stabilesc candidaţii, iar după-amiază se întruneşte Colegiul Electoral, format din circa 180 de persoane, printre care membrii Sfântului Sinod, membrii Adunării Naţionale Bisericeşti, dar şi câte un decan de facultate şi un director de seminar din fiecare mitropolie, preoţi delegaţi ai consiliilor metropolitane şi ai centrelor eparhiale.
Numele candidaţilor, însoţite de câte un CV, sunt comunicate, confidenţial, membrilor Colegiului Electoral Bisericesc, odată cu convocarea pentru alegerea respectivă, potrivit regulamentului.
Candidaţii nu pot participa la consultările din pauza care precede alegerea. Procesul verbal rezultat la finalul votului se înaintează Sfântului Sinod pentru examinarea şi cercetarea canonică a alegerii. La încheierea lucrărilor colegiului, buletinele de vot se distrug prin ardere în prezenţa membrilor colegiului.
Examinarea canonică a celor aleşi se face de către Sfântul Sinod, după care, numele acestora se comunică autorităţilor de stat competente. Înscăunarea şi instalarea se fac potrivit datinii Bisericii Ortodoxe Române. În cazul în care alegerea nu va fi aprobată de Sfântul Sinod, se va proceda la o nouă alegere, în termenul fixat de Sfântul Sinod în acest scop.
Sursa: Realitatea TV, NewsIn
