Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a avut o întîlnire cu preşedinţii nou-aleşi ai raioanelor ţării, la care au participat membrii Guvernului, conducerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În cadrul şedinţei au fost discutate problema secetei, impactul acesteia asupra sectorului agrar şi acţiunile care urmează a fi întreprinse în vederea devansării crizei create în agricultură.
Prim-ministrul Vasile Tarlev a prezentat o informare operativă referitoare la starea de lucruri din sectorul agroindustrial, apărută în urma secetei catastrofale din anul curent, şi măsurile întreprinse de Guvern în scopul depăşirii acesteia.
In raport se spune ca, pierderile în complexul agricol la moment este estimat la circa 1 miliard dolari SUA.
Seceta şi canicula din acest an reprezintă un fenomen consemnat pentru prima dată în toată perioada de observaţii meteorologice, aria teritoriului afectat, constituind circa 84 la sută din suprafaţa totală a terenurilor arabile (într-o măsură mai mică au fost afectate raioanele Briceni, Ocniţa, Edineţ şi Donduşeni). Volumul precipitaţiilor în ultimele 10 luni, a constituit doar 50 % din norma medie multianuală; în timp ce temperatura medie a aerului, a depăşit media multianuală cu 3,5 - 4,5ºC.Recolta globală de cereale şi leguminoase de prima grupă a constituit circa 620 mii tone, fiind în descreştere faţă de volumul preconizat cu 570 mii tone sau 48 la sută, iar recolta globală de grîu constituie circa 430 mii tone.
O situaţie complicată se atestă şi în plantaţiile pomicole. Dintre toate tipurile de culturi agricole, la moment, doar plantaţiile viticole se află într-o situaţie relativ satisfăcătoare şi se prognozează o recoltă de circa 560 mii tone de producţie-marfă, dintre care circa 450 mii tone pentru terenurile industriale. Totodată, trebuie de notat că pagubele, în cultura plantelor, cauzate de secetă, au un impact nefast major şi asupra sectorului zootehnic şi, în primul rînd din cauza uscării păşunilor şi insuficienţei de furaje. Potrivit prognozelor la acest compartiment, doar la producţia de carne pierderile vor depăşi cifra de 1,7 mlrd lei. În plus, cantitatea şi calitatea furajelor influenţează direct şi producţia de lapte, pierderile, în acest sens, estimîndu-se la peste 1,4 mlrd lei.
Pagube materiale solide (circa 50 mil. lei), vor fi cauzate şi în piscicultură, datorită caniculei care a cuprins, în ultima perioadă, întreg teritoriul ţării.
Această situaţie, în mod inevitabil, va avea influenţe negative şi asupra veniturilor bugetare.
Generalizînd cele expuse, şeful statului a subliniat importanţa conjugării eforturilor autorităţilor centrale şi celor locale, ale savanţilor, sectorului privat în vederea depăşirii crizei create în agricultură în urma secetei, asigurării securităţii alimentare a populaţiei şi adaptării sectorului agro-industrial din Republica Moldova la noile condiţii climaterice.
Printre sarcinile primordiale Vladimir Voronin a numit necesitatea stabilirii unui control strict asupra preţurilor la produsele de panificaţie şi neadmiterii majorării nejustificate din punct de vedere economic, în scopuri speculative, a costului pîinii. Preşedintele a subliniat că autorităţile publice locale trebuie să întreprindă toate măsurile în scopul excluderii unor eventuale crize artificiale ale produselor de panificaţie, în special, în instituţiile sociale. Vladimir Voronin a specificat în context că nu există temei pentru îngrijorări în ceea ce priveşte asigurarea populaţiei cu pîine, mai ales ţinînd cont de faptul că pe pieţele globale şi cele regionale se atestă o cantitate suficientă de grîu şi făină.
Preşedintele a afirmat că autorităţile statului vor mobiliza toate resursele interne şi cele externe în vederea asigurării securităţii alimentare a ţării. În acest sens, Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare urmează să elaboreze un mecanism transparent de repartizare a asistenţei din partea donatorilor externi şi de monitorizare a procesului în cauză.
În opinia Preşedintelui, conlucrarea eficientă dintre conducerea centrală şi organele publice locale va constitui un factor important în soluţionarea cu succes a problemelor create de secetă, îndemnînd noii preşedinţi de raioane să manifeste constructivism în raporturile cu autorităţile centrale ale ţării, pentru a ieşi cu demnitate din această situaţie dificilă.
