Rapoartele din seria „Euromonitor” au drept obiectiv monitorizarea independentă şi obiectivă a procesului de implementare a Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană. Trimestrial sînt monitorizate acţiunile adoptate şi implementate de ambele părţi semnatare ale Planului. În anul 2007 seria de Euromonitoare apare cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova în cadrul proiectului „Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană: document accesibil publicului (faza II)”. Va prezentam sumarul acestui raport.
Dialog politic şi instituţii democratice Principalul eveniment în dialogul politic dintre Moldova şi UE l-a constituit, în T2-2007, reuniunea a IX-a a Consiliului de Cooperare UE-Moldova. La reuniune s-a remarcat necesitatea dublării eforturilor Moldovei pentru implementarea reformelor democratice în cîteva sfere relevante. O evoluţie importantă în domeniu o constituie lansarea CCV. Eforturi suplimentare sînt necesare pentru atragerea unui număr cît mai mare de state europene în activitatea CCV şi pentru punerea în aplicare a Acordului privind readmisia persoanelor cu şedere ilegală şi a Acordului privind facilitarea eliberării vizelor, parafate de Moldova şi UE.
Un rol cheie în dialogul politic UE-RM i-a revenit problematicii transnistrene. Acţiunile şi discursul autorităţilor RM din perioada de referinţă la acest capitol nu pot să nu trezească îngrijorări. Considerăm necesară readucerea discuţiilor în problema transnistreană în albia mecanismelor existente, informarea şi consultarea plenară şi în timpi utili a UE şi a celorlalţi parteneri cu privire la toate acţiunile întreprinse, iniţierea unor dezbateri publice pe marginea aşa-zisului „pachet de propuneri” moldoveneşti. În caz contrar abordările actuale riscă să compromită progresul important realizat urmare a asistenţei politice, diplomatice şi tehnice din partea UE pe dimensiunea transnistreană, dar şi în sens mai larg calitatea întregului dialog politic UE-RM.
În T2-2007, în domeniul instituţiilor democratice s-au constatat realizări moderate şi perpetuarea unor probleme similare celor raportate pentru T1-2007. Au fost atestate cazuri de încălcare a drepturilor omului, întîrzie adoptarea mai multor legi în domeniu, rămîn valabile îngrijorările cu privire la situaţia mass-media, iar accesul la informaţie continuă să fie îngrădit. Moldova a fost condamnată în alte 10 cazuri de către CEDO. Alegerile locale din iunie 2007 au readus în atenţie principalele probleme semnalate în legătură cu alegerile parlamentare din 2005. O anumită îmbunătăţire a avut loc în cazul turului al doilea de scrutin din 17 iunie, faţă de turul întîi din 3 iunie 2007. Printre realizările moderate se numără fuzionarea mişcărilor sindicale din Moldova în una singură, şi dezvoltarea dialogului autorităţilor cu societatea civilă şi CoE.
Consolidarea capacităţii administrative Deşi autorităţile acordă atenţie sporită aspectelor formale ale reformelor menite să consolideze capacităţile administrative, efectele acestor reforme şi eforturi mai rămîn încă puţin vizibile şi perceptibile. Modernizarea administraţiei publice centrale se realizează prea lent, nu se aplică abordări strategice şi mecanisme sistemice, bine planificate şi organizate. Perioada alegerilor locale a afectat negativ domeniul reformei şi consolidării administraţiei publice locale, reformele fiind suspendate în favoarea luptei electorale. Problema depolitizării administraţiei publice centrale şi locale este tratată indiferent sau chiar neglijată de autorităţile centrale, iar scopul menţinerii cu orice preţ a puterii a generat atitudine agresivă a partidului de guvernămînt faţă de concurenţii şi aleşii locali din alte formaţiuni, concomitent cu aprofundarea tendinţelor de control politic total asupra puterii centrale. Deşi în sfera combaterii corupţiei se atestă acţiuni sporite, acestea par a fi generate mai mult de realizarea unor măsuri prevăzute de proiecte internaţionale, decît de voinţa sinceră a autorităţilor, iar problema „corupţiei mari”, deşi e numită prioritară, nu este abordată suficient, iar pe alocuri, chiar neglijată demonstrativ, prin lipsa de reacţie la semnalele despre abuzurile demnitarilor. Probitatea şi transparenţa guvernării s-au redus, nu au fost puse în aplicare alternative de informare despre lucrările Parlamentului, Guvernului, altor autorităţi centrale şi locale, proiecte de acte importante în domeniu au fost abandonate intenţionat, fără justificare publică.
Conflictul transnistrean În domeniul cooperării pentru reglementarea transnistreană, lipsa de transparenţă şi claritate a acţiunilor RM şi canalizarea eforturilor pe dialogul moldo-rus, în afara mecanismelor existente, au venit în contradicţie cu angajamentele asumate în cadrul PAUERM şi au adus RM grave prejudicii de credibilitate. Mecanismul de negocieri „5+2” a rămas blocat, iar eforturile UE s-au concentrat pe înţelegerea situaţiei şi readucerea discuţiilor în albia mecanismului „5+2”. Progresul cel mai important a continuat să fie realizat în securizarea segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Simplificarea accesului companiilor transnistrene la preferinţele comerciale europene a contribuit la creşterea exporturilor transnistrene în UE şi a creat noi oportunităţi pentru reîntregirea spaţiului economic al RM.
Justiţia Nu au avut loc schimbări esenţiale, care ar consolida independenţa magistraţilor, eficienţa şi transparenţa activităţii acestora. Dimpotrivă, neglijarea CSM în calitate de organ al autoadministrării judecătoreşti, intenţiile de anulare a imunităţii judecătorilor, evoluţia unor cauze anterioare, anumite acţiuni demonstrative ale exponenţilor puterii, - denotă persistenţa elementului de presiune politică nu doar în numirea şi promovarea judecătorilor, dar şi în examinarea cauzelor propriu-zise. Examinarea îndelungată a cauzelor, sporirea numărului de condamnări şi a cuantumului sancţiunilor stabilite de CEDO, numărul mare al deciziilor anulate de instanţele superioare erodează în continuare imaginea justiţiei. Rămînerea procuraturii în afara sistemului magistraturii, controlul puterii politice guvernante asupra conducerii procuraturii nu asigură toate premisele şi garanţiile pentru independenţa procurorilor şi supunerea acestora numai legii. Începutul activităţii INJ constituie un indicator pozitiv, dar asigurarea financiară şi tehnico-materială a sferei justiţiei rămîn insuficiente. Cu toate că a întîrziat considerabil, adoptarea Legii cu privire la mediere constituie un pas important pentru promovarea alternativelor de soluţionare a litigiilor, iar punerea în aplicare a reglementărilor poate constitui un examen serios pentru întregul sistem judiciar al Moldovei.
Dezvoltare şi reforme economice Deşi în primul trimestru al anului 2007 creşterea PIB-ului în Republica Moldova a constituit 7,3% faţă de perioada similară a anului precedent, nu ne putem bucura de o creştere economică durabilă. Ea a fost generată mai cu seamă de creşterea consumului final al gospodăriilor casnice. Transferurile băneşti de peste hotare au fost în permanentă creştere şi au atins nivelul de 381,7 mln. USD, clasînd Moldova pe poziţie de lider privind raportul remitenţelor la PNB. În acelaşi timp, volumul producţiei fabricate de întreprinderile industriale în ianuarie – aprilie 2007 a scăzut în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2006, creşterea producţiei înregistrîndu-se doar pentru luna aprilie comparativ cu anul precedent.
Comparativ cu anul precedent s-a înregistrat o creştere lentă a preţurilor, în luna iunie inflaţia fiind egală cu 0, iar pentru primul semestru al anului cu 3,9. BNM va majora rezervele monetare ca rezultat al unei tranşe a FMI, fapt ce va contribui la stabilitatea macroeconomică şi dezvoltarea economiei.
A intrat în vigoare Legea Republicii Moldova prin care au fost modificate şi completate unele acte legislative în vederea legalizării capitalului, amnistierii fiscale şi reformarea sistemului de impunere a veniturilor persoanelor juridice care a cauzat multe dezbateri încă de la înaintarea propunerii de către Preşedintele R. Moldova.
Dezvoltare şi reforme sociale Cea mai importantă evoluţie pozitivă care va influenţa benefic dialogul social vizavi de muncă a fost fuzionarea celor două confederaţii sindicale. Însă capacitatea noii structuri de a apăra interesele muncitorilor va depinde în primul rînd de posibilitatea de distanţare şi păstrare a independenţei sale în raport cu puterea. Protecţia socială a progresat prin introducerea unor Standarde minimale de îngrijire, educare şi socializare a copiilor din instituţiile de tip rezidenţial. În acelaşi timp, credem că eficienţa implementării Standardelor va fi maximizată numai după redistribuirea inter-ministerială a competenţelor. În trimestrul doi guvernul a mai aprobat un Program de reabilitare şi integrare socială a persoanelor cu disabilităţi, care din păcate nu pare să aibă şanse de succes, fiind limitat de „sursele financiare disponibile”. În sectorul educaţiei, cea mai controversată decizie a fost cea de limitare a numărului de locuri pe specialităţi, decizie criticată de altfel şi preşedintele parlamentului. Ar trebuie să menţionăm că în sectorul sănătăţii s-au înregistrat mai multe evoluţii pozitive. Ministerul de linie demonstrează capacităţi surprinzătoare de analiză şi planificare a politicilor, inclusiv de planificare bugetară, avantaj care lipseşte altor ministere din sectorul social. Parlamentul a ratificat Convenţia-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cu privire la controlul fumatului. În acelaşi timp, presiunile corporative s-au demonstrat a fi suficient de puternice pentru a submina implementarea unei veritabile campanii naţionale contra fumatului.
Comerţul internaţional Tendinţele în domeniul comerţului internaţional din trimestrul II al anului curent au fost contradictorii. Pe de o parte, balanţa comercială continuă să se înrăutăţească pe fundalul unei disparităţi crescînde între rata de creştere a importurilor şi exporturilor. Pe de altă parte, exporturile în Uniunea Europeană cresc dinamic, astfel atenuînd reducerea lor în ţările CSI. În acest context, aparent se conturează o soluţionare a ‚embargoului vinurilor’, însă deocamdată este foarte neclar ce format aceasta va avea. Cît priveşte acordarea Preferinţelor Comerciale Autonome de către UE, progrese semnificative nu au fost înregistrate – această chestiune este subiectul unor discuţii în interiorul Uniunii. Menţionăm progrese înregistrate la capitolul normelor fitosanitare, o serie de acestea au fost aprobate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare în vederea armonizării lor cu cele europene. Reamintim că adoptarea acestor norme este o condiţie esenţială pentru ca Moldova să poată beneficia de pe urma acordării Preferinţelor Comerciale Autonome.
Climatul de afaceri După finalizarea cu succes a primei etape a reformei regulatorii, termenul de implementare a etapei a doua (Ghilotina II) a fost extins pînă la finele anului 2007. Au fost revizuite sau aprobate modificări la 84 legi care reglementează activitatea de antreprenoriat în Republica Moldova. A fost creată Organizaţia pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii cu scopul implementării strategiilor şi programelor de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii. Prin Hotărîrea Guvernului nr.756 din 2 iulie 2007 a fost aprobat Cadrul de cheltuieli pe termen mediu pe anii 2008-2010, care prevede schimbări în politica fiscală a statului privind impozitarea venitului reinvestit pentru persoanele juridice, impozitul pe venit al persoanelor fizice ş schimbări în cotele de asigurări sociale obligatorii şi în primele de asigurare medicală obligatorie. Datorită obţinerii de venituri la bugetul de stat cu 16,7% peste nivelul prognozat în primele 4 luni ale anului a fost modificat Bugetul de Stat pentru anul 2007, prevăzînd resurse mai mari pentru majorarea salariilor în sectorul bugetar şi transferurilor la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.
Instituţiile pieţei În trimestrul doi a intrat în vigoare noua lege cu privire la asigurări. Legea reglementează mult mai detaliat condiţiile de stabilire şi funcţionare, precum şi principiile de prudenţă financiară pentru societăţile de asigurări. Totuşi, pentru impunerea respectării legii este necesară o instituţie competentă, puternică şi independentă. Această instituţie ar putea fi Comisia Naţională pentru Piaţa Financiară, constituită prin modificarea legii cu privire la Comisia Naţională pentru Valori Mobiliare. Atribuţiile CNPF sînt în mare măsură similare, ca extindere şi ca funcţie, celor îndeplinite care revin BNM pe piaţa serviciilor financiare bancare. Totodată este clar că CNPF îşi va putea executa funcţiile numai dacă va fi compusă din personal profesionist. În sectorul bancar, tendinţele pozitive de consolidare a sistemului bancar s-au suprapus pe cele negative de scumpire a creditului. Cu atît mai mult că scumpirile se produc după ce BNM a lansat mesaje încurajatoare pentru bănci prin reducerea ratei de bază REPO. În sectorul energetic evoluţiile au fost contradictorii. Pe de o parte, Guvernul a anunţat despre finalizarea noii Strategii energetice pentru 2007-2020. Pe de altă parte, toate întreprinderile energetice importante au fost eliminate din programul de privatizare, fiind calificate ca obiective nepasibile privatizării. La părerea noastră, nu sînt argumente nici economice, nici de securitate naţională, care să îndreptăţească această decizie.
Frontieră, migraţie şi trafic de fiinţe umane La capitolul controlului frontierei au fost realizate progrese importante în consolidarea capacităţii serviciilor vamale şi de grăniceri, continuarea reformelor structurale şi de management ale acestora, preluarea bunelor practici europene urmare a activităţii Misiunii UE de asistenţă la frontieră în Moldova şi Ucraina şi programul BOMMOLUK. Au fost realizate progrese moderate în armonizarea cadrului legislativ la prevederile Concepţiei pazei frontierei de stat din 2003. Au fost întreprinse eforturi şi în domeniul consolidării cooperării dintre agenţii şi cooperării europene şi regionale la nivel de organe grănicereşti şi vamale. În T2’07 un progres important în domeniul migraţiei l-a constituit definitivarea reorganizării şi exercitarea funcţiilor structurilor de stat responsabile de evaluarea şi monitorizarea fenomenului migraţiei. Prerogativele fostului Birou Naţional Migraţiune, dizolvat în anul 2006, sînt exercitate de către Biroul pentru migraţiune şi azil din cadrul MAI şi Secţia de politici migraţioniste din cadrul MEC. Ca urmare a acestor restructurări instituţionale a fost posibilă relansarea unor proiecte comune cu organizaţiile de specialitate şi agenţiile internaţionale de asistenţă. Şi crearea Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei poate fi trecută în palmaresul realizărilor. La categoria altor progrese pentru acest capitol putem menţiona instituirea şi demararea activităţii Centrului Comun de Eliberare a Vizelor pentru UE şi parafarea celor două Acorduri între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, privind facilitarea eliberării vizelor şi readmisia persoanelor cu şedere ilegală, acorduri ce vor intra în vigoare pînă la sfîrşitul anului 2007.
Situaţia ce ţine de combaterea traficului de fiinţe umane a avut tendinţe relativ mai bune, comparativ cu perioadele precedente. O dovadă în acest sens sînt informaţiile operative şi comunicatele de presă ale Centrului pentru combaterea traficului de persoane (CCTP) în care se arată despre anihilarea şi contracararea de către structurile de forţă a mai multor grupări criminale implicate traficul de persoane. În plus, s-a observat o activitate şi mai intensă din partea organizaţiilor neguvernamentale şi celor de stat în prevenirea şi asistarea victimelor traficului de persoane prin organizarea mai multor seminare şi ateliere de lucru. Totuşi multitudinea de cazuri ce au fost deconspirate în această perioadă arată că gravitatea şi amploarea acestui fenomen este încă destul de mare, în particular cazuri ce ţin de traficul transfrontalier.
Numarul 7 al Euromonitorului
