România ocupă un loc fruntaş în topul partenerilor comerciali ai Republicii Moldova. Totuşi, integrarea noastră în Uniunea Europeană a făcut ca unele produse importate până la sfârşitul anului trecut de la noi să fie înlocuite pe rafturile magazinelor de peste Prut de "surate" din Ucraina şi Rusia.
La finele anului trecut, România ocupa locul doi în topul partenerilor comerciali ai Republicii Moldova, după Ucraina. Deşi valoarea nu este impresionantă, peste "podul de fori" au trecut, în 2006, mărfuri de peste 560 milioane de dolari: circa 427 milioane de dolari reprezintă exporturile noastre, în timp ce moldovenii ne-au trimis produse de 137 milioane de dolari, potrivit datelor Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale (MIMMC). Comparativ, volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări a fost, în 2006, cu 37,2% mai mare decât în 2005, exporturile României crescând cu circa 31%, iar importurile cu 60,8%. Din păcate, moldovenii nu sunt pe primele locuri în topul partenerilor comerciali ai României. Ei ne vând în special produse agroalimentare – conserve, vin, tutun –, textile, metale comune şi produse din acestea, în timp ce circa 40% din importurile pe care le fac din România le reprezintă produsele minerale şi combustibilii.
SCHIMBĂRI. Integrarea României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a adus însă schimbări în relaţiile cu Moldova. Şi nu în bine, din punctul de vedere al exportului românesc. Ca ţară comunitară, România a trebuit să suspende acordul de liber schimb pe care îl avea cu fraţii de peste Prut şi să aplice politica comercială a Uniunii – Sistemul Generalizat de Preferinţe Plus (GSP +). Un regim preferenţial de comerţ, prin care 7.200 de grupe de produse moldoveneşti beneficiază de acces liber pe piaţa Uniunii, fiind scutite de plata taxelor vamale (aproximativ 87,77% din exporturile Moldovei către UE). În timp ce mărfurile fabricate la noi, importate până la 1 ianuarie fără taxe vamale în Republica Moldova, sunt acum taxate ca restul produselor din UE. Şi ajung în magazinele de peste Prut la preţuri mult mai mari. Urmarea: potrivit datelor publicate de biroul de statistică al Moldovei pentru primele două luni ale anului, România a urcat pe primul loc în clasamentul destinaţiilor exporturilor moldoveneşti, însă a coborât pe locul trei în topul ţărilor de origine a importurilor Republicii, după Ucraina şi Rusia. De pe doi, în 2006.
Pe fondul noului regim vamal, care prevede o taxă de 25 de euro pe hectolitrul de bere, "gulerata" românească a dispărut din magazinele din Moldova, fiind înlocuită de cea adusă din Rusia şi Ucraina fără nici un fel de "biruri". Potrivit datelor Autorităţii Naţionale a Vămilor, în intervalul ianuarie-mai 2007, peste podul de flori a trecut o cantitate de 24 de ori mai mică de bere din România, comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2006. Motivul: multinaţionalele au ales să nu mai intre pe piaţa Moldovei din România, ci prin diviziile lor din Rusia sau Ucraina, iar unii importatorii de peste Prut au micşorat comenzile sau chiar au renunţat la contractele cu românii, de teamă că vor rămâne cu berea-n braţe din cauza preţului mare.
Iar cazul berii nu e singular. Pastele făinoase, dar şi alte produse alimentare "made in România" s-au împuţinat pe rafturile din Moldova, din aceeaşi cauză.
STATISTICĂ. Dacă în topul partenerilor comerciali ai Republicii Moldova România este pe un loc fruntaş, în cel al investitorilor străini suntem abia pe locul 7 sau 9 – în funcţie de statistici – după Rusia, Italia, SUA, Franţa sau Olanda. Potrivit MIMMC, la sfârşitul lui aprilie 2007 erau înregistrate în Republica Moldova 689 firme cu capital românesc, valoarea totală a capitalului investit fiind de circa 70 milioane de dolari. Ceea ce ne situează pe locul 7 în topul investitorilor străini în Republică. Potrivit statisticilor Camerei Înregistrării de Stat a Moldovei – citate de Organizaţia pentru Promovarea Exportului din această ţară – suntem însă pe locul 9, cu 344 de firme investitoare la 1 ianuarie 2007, care au contribuit la majorarea capitalului social cu peste 20 milioane de dolari. Oare atât de mulţi afacerişti autohtoni să fi traversat Prutul după aderare?! Oricum, locul 7 sau 9... Valoarea investiţiilor româneşti este modestă comparativ cu cele spaniole – peste un miliard de dolari – şi cele ruseşti – 103 milioane de dolari.
Reversul medaliei: pe meleagurile noastre sunt înregistrate peste 2.000 de societăţi comerciale cu participare de capital moldovenesc, în valoare de circa 17,9 milioane de dolari, Moldova fiind abia pe locul 35 în topul investitorilor străini din România.
Forumuri de prezentare la Bucureşti şi ChişinăuPentru ca "podul economic" de peste Prut să devină tot mai trainic, iar oamenii de afaceri din România şi Moldova să intre în contact, Moldexpo şi Romexpo, cu concursul Camerei de Comerţ din Republica Moldova, Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi cea a Municipiului Bucureşti organizează, anual, târguri şi misiuni economice la Bucureşti şi Chişinău. S-au bucurat de mare succes "Săptămâna Economiei Republicii Moldova în România", respectiv "Zilele economiei României în Republica Moldova". Numeroase firme din domenii de activitate diverse îşi fac astfel cunoscute produsele, îşi găsesc parteneri şi află care sunt oportunităţile de afaceri în ţara vecină. O altă manifestare gustată de bucureştenii de rând este Festivalul Vinului din Republica Moldova. De asemenea, la fiecare vizită a oficialilor din România la Chişinău, respectiv a celor din Moldova la noi, au loc şi forumuri de afaceri bilaterale. Tot pentru promovarea şi dezvoltarea colaborării dintre cele două ţări şi pentru apărarea intereselor antreprenorilor din România şi Moldova a fost înfiinţată la Bucureşti, Camera de Comerţ şi Industrie România – Republica Moldova.
Investitori: ai noştri şi ai lorPrintre cei mai mari investitori români în Republica Moldova se numără Petrom, care deţine un lanţ de 68 de staţii, BCR, care are sucursală la Chişinău, Rompetrol, Romstal, European Drinks, ICS Construct – Arabesque, Balcantir şi Eurconfex. În top mai sunt ICS Green Hills Market România, Dita Estfarm, firmă cu capital moldovo-român ce se numără printre primele companii pe piaţa farmaceutică de peste Prut, iar Diverta are lanţul de distribuţie de carte românească "Pro-Noi".
Şi moldovenii au afaceri în România. Pe piaţa vinului, de exemplu, "joacă" Mold Vin – companie ce deţine celebra marcă Purcari. O investiţie foarte mare are controversatul afacerist Constantin Iavorski, fost ministru în Guvernul de la Chişinău. Firma sa, Unicom Holding, grupează şapte companii cu activităţi în transportul feroviar de mărfuri, producţia de butoaie sau importul, depozitarea şi comercializarea de produse petroliere. Activităţile de pe piaţa petrolieră au plasat Unicom în centrul mai multor scandaluri, fiind chiar anchetată de autorităţile române.
Sursa: Jurnalul National
