După ce problema deschiderii celor două consulate de la Cahul şi Bălţi a fost îngropată sub tensiunile la nivel înalt dintre Chişinău şi Bucureşti, cozile zilnice din faţa Secţiei consulare a Ambasadei României la Chişinău dau în continuare bătăi de cap angajaţilor. Alternativa rămasă în picioare stă însă în mâna administraţiei de la Chişinău.Cele câteva soluţii care se întrevedeau pentru a linişti afluxul de cetăţeni moldoveni care au luat cu asalt Secţia consulară a Ambasadei României la Chişinău de când România a intrat în Uniunea Europeană şi a fost nevoită să introducă vizele pentru "fraţii de dincolo de Prut" s-au risipit una câte una.Dacă până acum câteva luni oamenii sperau ca deschiderea consulatelor de la Cahul şi Bălţi să fie soluţia pentru calvarul de care au parte ori de câte ori încearcă să obţină viza pentru România, după eşecul relaţiilor diplomatice, nimeni nu mai crede că lucrurile pot fi mai simple de-atât. Mulţi au renunţat să mai încerce, iar cei care încă mai speră cad în plasa intermediarilor care le promit, contra cost, o programare rapidă pentru obţinerea vizei. Deşi mulţi acuză lipsa birourilor consulare la punctele de trecere a frontierei pentru acordarea imediată a vizelor pentru România, puţini ştiu că normele Uniunii Europene nu permit acordarea vizelor la graniţă. Astfel că singura posibilitate rămasă în picioare pentru a putea soluţiona cererea foarte mare de vize a cetăţenilor moldoveni este mutarea sediului Ambasadei într-un spaţiu care să răspundă necesităţilor. Însă pentru cumpărarea imobilelor care vor fi folosite în scop diplomatic este nevoie de un acord cu autorităţile de la Chişinău. Deşi Guvernul României a alocat la începutul acestui an fonduri pentru extinderea clădirii actuale a Secţiei consulare şi chiar pentru găsirea unui sediu mai mare, documentele aşteaptă încă aprobarea din partea oficialilor moldoveni. Pe de altă parte, lipsa capacităţii administrative a Secţiei consulare pentru procesarea cererilor a creat o piaţă înfloritoare. În faţa sediului Ambasadei României, poţi să faci rost destul de repede de o invitaţie în România şi chiar de un soţ sau o soţie, după caz, pentru obţinerea cetăţeniei.
SISTEM BLOCAT. Deşi cele şase ghişee lucrează 12 ore pe zi, inclusiv sâmbăta şi duminica, cererea este dublă faţă de posibilităţile pe care le oferă spaţiul şi numărul funcţionarilor Consulatului. Din cele 350 de vize care se acordă pe zi, număr în care sunt incluse şi vizele colective, doar pentru 200 este necesară programarea online, restul de 150 fiind rezervate persoanelor juridice, agenţi economici, agenţi de turism, ONG-uri. Acestea din urmă se pot prezenta la sediul Consulatului pentru a depune documentele necesare vizei fără programare prealabilă. Diplomaţii ambasadei susţin că sistemul programărilor online pentru cele 200 de vize zilnice pe care le poate soluţiona Secţia consulară a fost "singura posibilitate pentru a evita un război civil în faţa reprezentanţei diplomatice. Altfel, oamenii ar fi fost imposibil de disciplinat". La ora 12:00 noaptea, sistemul de programare afişează "verde", semn că cele 200 de locuri sunt disponibile. În maximum cinci minute însă, sistemul se blochează şi poate fi citit următorul anunţ: "Nu mai sunt locuri disponibile. Vă rugăm reveniţi. Programarea se poate face în intervalul de 30 de zile lucrătoare marcate în calendar". Procedura online include completarea datelor personale de identificare care vor fi anexate formularului de viză în momentul depunerii solicitării la sediul Consulatului. Astfel, cererea de viză nu poate fi depusă fără o programare prealabilă făcută pe internet. Diplomaţii români de la Chişinău recunosc că sistemul online are avantaje, dar şi dezavantaje. Deşi s-au redus zilele "de veghe" pe care un doritor de viză ar fi trebuit să le piardă în faţa Ambasadei, s-a creat însă o piaţă bănoasă pentru pricepuţii în ale calculatoarelor. "Solicitantul aplică cererea de viză, eliminându-se astfel aşteptările nejustificate şi chiar deplasările la Secţia consulară fără a obţine scopul urmărit", justifică oficialii. Însă "băieţii" au creat programe prin care se introduc automat în sistem, la 12:00 noaptea, listele cu datele persoanelor de la care şi-au primit taxa de intermediar, astfel că, pentru cei care doresc să se programeze individual, încercarea este sortită eşecului. Deşi funcţionarii Ambasadei au limitat numărul de intrări de pe acelaşi IP, oportuniştii au găsit soluţia alocării altor IP-uri, iar piaţa funcţionează în continuare. Din momentul în care programarea este făcută, lucrurile se simplifică, într-un interval de două până la cinci zile, solicitantul intrând în posesia vizei.
BIROCRAŢIE?! O zi pe săptămână din activitatea angajaţilor reprezentanţei diplomatice a României la Chişinău este rezervată verificării dosarelor depuse pentru redobândirea cetăţeniei române de persoanele care au pierdut-o înainte de 22 decembrie 1989 – "din motive neimputabile lor sau cărora cetăţenia română le-a fost retrasă fără voia lor, precum şi de descendenţii acestor persoane, până la gradul al doilea de rudenie (copii sau nepoţi)". Primul pas al procedurii de redobândire a cetăţeniei îl reprezintă exprimarea scrisă a intenţiei, trimisă pe adresa Ambasadei. Solicitantul primeşte înapoi formularele necesare şi este înştiinţat asupra datei la care trebuie să se prezinte la sediu. În prezent sunt soluţionate cererile persoanelor care au trimis scrisorile de intenţie în luna septembrie a anului 2003. Numai anul trecut, începând din august până în octombrie, pe adresa Ambasadei României la Chişinău s-au primit 450.000 de plicuri conţinând scrisori de intenţie pentru redobândirea cetăţeniei.Cererile nu sunt soluţionate însă la Chişinău, ci sunt de competenţa exclusivă a Ministerului Justiţiei de la Bucureşti. Dosarele ajung, pentru a fi studiate, pe biroul a şase magistraţi care mai au şi alte activităţi în plus. Desigur, din punct de vedere tehnic, este foarte greu de verificat un număr atât de mare de dosare la atâţia magistraţi. Pe de altă parte, sunt voci care susţin că "se fac foarte mari presiuni asupra textului de lege care reglementează redobândirea cetăţeniei române", iar procedura este voit îngreunată.Diplomaţi la Chişinău
Ambasada României a fost prima reprezentanţă diplomatică deschisă de un stat la Chişinău. Activitatea diplomatică a început la 20 ianuarie 1992, iar primul ambasador român a fost acreditat în capitala Republicii Moldova în iunie 1993. Din aprilie 2003, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României la Chişinău este Filip Teodorescu. Secţia consulară a Ambasadei României este condusă de Alexandru Rus şi funcţionează în prezent cu 33 de angajaţi. Şase ghişee lucrează cu publicul în două schimburi pentru a putea face faţă cererii duble de acordare de vize, faţă de capacitatea de soluţionare a reprezentanţei diplomatice. Astfel, 6.000 de cereri sunt lunar în aşteptare.
Sursa: Jurnalul National
