Comunistii lui Voronin vor sa contracareze noua Lege a cetateniei prin sesizarea Bruxellesului, sigilarea arhivelor si o puternica campanie mediatica anti-romaneasca
Decizia Bucurestilor de a modifica Legea cetateniei in directia facilitarii procedurii de depunere a cererilor cetatenilor moldoveni in acest sens nu a fost primita cu prea mare entuziasm la Chisinau, potrivit Deutsche Welle. Autoritatile comuniste de peste Prut se pregatesc sa sanctioneze hotararea oficialilor romani prin santaj. Ca o prima masura, Administratia de la Chisinau s-ar putea adresa responsabililor comunitari de la Bruxelles pentru a denunta faptul ca, prin acordarea masiva a cetateniei romane moldovenilor, Romania ar atenta la statalitatea Republicii Moldova, sustine sursa citata, potrivit Mediafax. Pe de alta parte, comunistii vor incerca sa-i intimideze pe moldovenii dornici sa obtina cetatenie romana, prin diverse metode birocratice si administrative. Analistii politici citati de Deutsche Welle nu exclud nici posibilitatea ca administratia de la Chisinau sa blocheze noul val de cereri de cetatenie prin asa-zisul proces de "sigilare a arhivelor", mecanism ce consta in refuzul autoritatilor de a elibera documente care sa ateste originea romana a solicitantilor, in lipsa carora dosarul ar fi incomplet, comenteaza sursa citata. In fine, exista o serie de informatii potrivit carora un consilier al presedintelui moldovean, Vladimir Voronin, ar fi primit misiunea de a conduce o campanie mediatica anti-romaneasca, menita sa sublinieze "caracterul politic expansionist" al ordonantei de urgenta aprobate de Guvernul Romaniei, conchide Deutsche Welle. Desi Chisinaul nu a comentat oficial decizia Guvernului de la Bucuresti privind facilitarea procedurilor de depunere a cererii pentru redobandirea cetateniei romane, surse din Ministerul moldovean de Externe afirma ca aceasta masura ar fi "reactia foarte dura" promisa de presedintele roman Traian Basescu in replica la acuzatiile de coruptie emise de partea moldoveana la adresa diplomatilor romani acreditati peste Prut, mai afirma Deutsche Welle. Si, totusi, premierul moldovean, Vasile Tarlev, s-a declarat, saptamana aceasta, putin incantat de perspectiva dublei cetatenii. "Dubla cetatenie nu este buna. Fiecare cetatean al Republicii Moldova trebuie sa fie mandru de cetatenia tarii, nu sa fuga atunci cand este greu", a spus seful Executivului de la Chisinau. Fara a face diferenta intre calitatea de stat membru al UE si cea de stat membru al Spatiului Schengen, seful Executivului de la Chisinau a profitat de ocazie pentru a solicita autoritatilor de la Bucuresti sa anuleze obligativitatea vizelor pentru cetatenii moldoveni, in conditiile in care Romania s-a alaturat doar de curand spatiului comunitar si nici nu face parte din Spatiul Schengen.
Noua lege, declarata anacronica La doar cateva zile dupa modificarea Legii cetateniei, ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a calificat, ieri, actul normativ drept "anacronic", anuntand ca pregateste o transformare radicala a acestuia. "O sa venim cu un proiect care sa modifice Legea cetateniei de la un cap la altul, pentru ca cea pe care o avem din 1991 a devenit anacronica si mai sunt unele, spun eu, erori si cred ca avem nevoie ca proaspat membru al UE, de o noua Lege a cetateniei. Noi vom pune acest proiect de lege in dezbatere publica si toata lumea care are un interes si are o opinie despre acest subiect va putea sa-si exprime aceasta opinie", a precizat Chiuariu, potrivit Rompres. Intrebat de ce sugestiile lansate de presedintele Traian Basescu si de unele organizatii nonguvernamentale, ca tinerii din Republica Moldova care absolva licee si facultati in Romania sa primeasca odata cu diploma de absolvire si cetatenie romana, nu se regasesc in actul normativ, Tudor Chiuariu a raspuns "ca ar fi o inovatie, pe plan mondial". "Sincer, nu am mai auzit de chestiunea asta. Dar haideti sa ne gandim putin (...). Cetatenii Republicii Moldova primesc cetatenia dupa patru ani de rezidenta. Or, acesti patru ani de rezidenta sunt exact perioada de timp in care ar face liceul sau facultatea. Sigur, se poate discuta mai mult pe tema asta. Am inteles ca presedintele, saptamana trecuta a lansat aceasta idee si eu sunt deschis si tocmai de aceea o sa venim cu un proiect care sa modifice Legea cetateniei", a adaugat Chiuariu. De asemenea, ministrul Justitiei a mai precizat ca acuzatiile predecesoarei sale, Monica Macovei, referitoare la refuzul premierului Calin Popescu Tariceanu, de a introduce pe ordinea de zi a sedintelor de guvern un proiect de lege aproape finalizat privind acordarea cetateniei si refuzul de a accepta noi cereri de cetatenie perfect legale in timpul mandatului sau, sunt neadevarate. "Asta este un neadevar pe care, din pacate, doamna Macovei a vrut sa-l transmita opiniei publice. (...) Daca premierul s-ar fi opus, nu am fi acordat cetatenia romana prin hotarare de guvern la peste 180 de persoane, de la inceputul anului pana acum", a argumentat Chiuariu. (D.E.)
Cetatenia, pe agenda intrevederii Tariceanu-Barroso Bucurestii continua sa laude modificarile aduse Legii cetateniei, subiectul regasindu-se, de altfel, pe agenda intrevederii dintre premierul Calin Popescu Tariceanu si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. "Modificarile pe care le-am adoptat in aceasta saptamana sunt procedurale si au menirea sa permita rezolvarea problemelor de cetatenie intr-un timp rezonabil, cat mai scurt, eliminand birocratia si permitand un contact direct intre cetateni si autoritati. Ceea ce am adoptat in aceasta saptamana nu vizeaza modificari ale conditiilor de aplicare ale cetateniei. De aceea am sa ma abtin sa comentez declaratiile autoritatilor moldovene si pentru faptul ca doresc sa analizez cu atentie continutul acestor declaratii", a declarat, ieri, Tariceanu, la finalul discutiilor cu oaspetele european, Jose Manuel Barroso. Oficialul european s-a abtinut la randul sau sa comenteze aceste declaratii, aratand ca nu cunoaste ce anume s-a spus si ca relatia dintre Romania si Republica Moldova trebuie abordata de autoritatile din cele doua tari. El a aratat ca, in urma aderarii Romaniei la UE, Republica Moldova a devenit un vecin direct al Uniunii. "Moldova a inregistrat si ea progrese privind implementarea planului de actiune de buna vecinatate, dar trebuie sa avem niste progrese mult mai semnificative cand vine vorba de reforme, cum ar fi respectarea drepturilor omului, libertatile fundamentale si statul de drept. Uniunea Europeana considera ca atentia trebuie sa fie acordata implementarii planului de actiune privind buna vecinatate romano-moldoveneasca si ca trebuie sa existe si anumite noi aranjamente contractuale. Insistam ca procesul acesta de apropiere a fost conceput pentru tarile din Europa de Est si este deschis si Moldovei", a fost raspunsul lui Barroso. (D.E.)
Sursa: Ziua
