Efectele climaterice extreme din acest an, ce au cauzat o criză profundă în sectorul agroalimentar al RM, au demonstrat, o dată în plus că, agricultura reprezintă cel mai vulnerabil şi mai sensibil sector al economiei naţionale; producţia şi productivitatea culturilor agricole pentru anul 2007, înregistrînd cea mai redusă cotă din ultimul deceniu, aria teritoriului afectat, constituind circa 84% din suprafaţa totală a terenurilor arabile. Potrivit ultimelor estimări prejudiciile totale atît în producţia de origine animală, cît şi vegetală, vor depăşi 12 mlrd. lei.
Reieşind din situaţia creată Guvernul Republicii Moldova a întreprins un şir de măsuri urgente şi complexe, menite să înlăture cauzele primare ale secetei, precum şi să reducă impactul şi consecinţele negative ale acesteia asupra bunăstării şi securităţii alimentare a populaţiei.
- 84 mil. lei sunt destinaţi stimulării lucrărilor agricole, în medie a câte 200,0 lei la un hectar de teren pentru efectuarea lucrărilor în vederea asigurării semănatului culturilor de toamnă pe suprafaţa preconizată de circa 420,0 mii ha şi o sută lei ce au suferit în urma grindinii. La momentul de faţă au fost transferaţi deja 38,4 mil.lei pentru producătorii agricoli din toate raioanele pentru lucrările de pregătire a solului către semănat;Suplimentar au fost alocate- 56 mil. lei sunt pentru restituirea TVA pentru produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi;- 40 mil. lei - pentru subvenţionarea producătorilor agricoli la livrarea pe teritoriul ţării a producţiei agricole de fabricaţie proprie;- 10 mil.lei antigrindină;- 10 mil.lei – irigare.
În sectorul agrar pînă la moment din bugetul de stat pentru subvenţii sînt prevăzute circa 920 mln. lei.Implementarea acestor măsuri este primordială, întrucît efectele secetei pot cauza un impact major asupra situaţiei financiare a producătorilor agricoli.
Urmare sensibilizării partenerilor internaţionali cu privire la situaţia critică creată în RM, au fost recepţionate un şir de iniţiative de susţinere în acest sens, atît din partea statelor, cît şi a organismelor internaţionale şi regionale.
Recent, a fost găsită o soluţie în comun cu factori de decizie responsabili de problematica susţinerii suplimentare a producătorilor agricoli afectaţi de seceta acută din anul curent. Întrucît, problema creditelor deja contractate de producătorii agricoli, precum şi facilitarea accesului lor la surse noi de creditare avantajoase rămîn a fi primordiale.
De asemenea, Guvernul a întreprins şi alte acţiuni eficiente de susţinere a producătorilor agricoli, afectaţi de secetă, cum ar fi: acordarea subvenţiilor suplimentare pentru prelucrarea terenurilor, amînarea termenului de achitare a impozitului funciar, scutirea de TVA la importul seminţelor, cerealelor, făinii, furajelor, reeşalonare a creditelor fără calcularea penalităţilor de întîrziere şi a comisionului pentru prolongarea creditelor. O sarcină primordială în această privinţă, rămîne a fi deschiderea unei linii creditare noi - avantajoase pentru sectorul agricol.
În acest context, trebuie de menţionat că, Executivul a negociat deja cu Asociaţia Băncilor Comerciale şi Banca Naţională abţinerea de la acţiuni dure în adresa producătorilor agricoli. Concomitent, se negociază cu donatorii externi obţinerea unor linii creditare de lungă durată. În plus, este creat un grup de lucru special, în componenţa căruia au fost incluşi reprezentanţi ministerelor abilitate, Asociaţiei Naţionale a Băncilor Comerciale, Sindicatelor şi Patronatelor, care în regim de urgenţă va propune modalitatea de realizare a sarcinilor nominalizate.Printre acţiunile de perspectivă pot fi menţionate rmătoarele:a) Elaborarea şi implementarea strategiilor de prevenire şi reducere a riscurilor în agricultură, precum şi accelerarea în continuare a procesului de creare a unui sistem eficient de asigurare a culturilor agricole;b) Extinderea suprafeţelor protejate de grindină (până la 2,0 mil. hectare) prin crearea infrastructurii necesare pentru instalarea suplimentară a 23 de puncte de lansare a rachetelor şi a Unităţii Speciale Edineţ, ce va permite includerea suplimentară în zona de protecţie a raioanelor Donduşeni, Ocniţa, Briceni şi Edineţ şi lărgirea suprafeţelor de protecţie pentru raioanele Rîşcani, Glodeni, Făleşti şi Hînceşti;c) În baza Programului Naţional de Producere a Materialului Semincer, urmează a fi creat un fond semincer de rezervă, precum şi implementarea în gospodăriile agricole a măsurilor de protecţie a solului, în scopul atenuării consecinţelor caniculei;d) Implementarea Managementului Integrat al Culturilor care va include o mai mare principialitate cu privire la rotaţia culturilor, propagarea bunelor practici în agricultură, implementarea în producere a soiurilor cu productivitate înaltă, utilizarea seminţelor cu calităţi biologice sporite. Aceste şi alte măsuri vor reduce impactul negativ al condiţiilor climaterice extreme (seceta, îngheţurile, grindina), precum şi amplitudinea proceselor de degradare de lungă durată.
2. Nu putem da vina doar pe secetă. Este un moment care trebuie să-i facă şi pe ţărani să se gîndească mai bine la viitorul său. Mă refer la asigurarea culturilor agricole. Experienţa tristă din acest an ii va face pe producătorii agricoli să-şi asigure culturile? Nu consideraţi că este necesar ca şi structurile abilitate sa i-a o atitudine mai serioasă faţă de acest aspect. Poate e cazul ca funcţionarii să se întîlneasca mai des cu ţăranii, să le explice care sunt riscurile neasigurării culturilor agricole?
Trebuie să spun că noi am creat la moment cel mai avantajos sistem de asigurare a riscurilor în agricultură din regiune. În ultimii 2 ani statul a luat asupra sa acoperirea sau subvenţionarea a 80% din suma primelor de asigurare. Cu toate acestea şi în anul curent ca şi în anul trecut nu a fost valorificată suma preconizată în aceste scopuri – 15 mil.lei. Pînă acum avem cheltuite doar 7 milioane lei pentru plata primelor de asigurare. Acest sistem de asigurare este implementat la noi al 3-lea an şi ca orice lucru nou se întîmpină cu fenomenul de inerţie din partea populaţiei.Dar după cîte cunosc, din experienţa amară a acestui an foarte mulţi producători agricoli deja intenţionează să se asigure pe viitor de calamităţile naturale. Guvernul şi pentru anul 2008 va păstra cota de subvenţionare a asigurării de 80%.
3.In acest an ne-am convins că fără irigare agricultura noastră este în pericol. Guvernul a aprobat un Program de restabilire a sistemelor de irigare. Un program care poate fi realizat numai în cazul în care vor fi suficiente resurse. De unde veţi lua bani pentru a relansa acest sistem or, preţul lui este unul foarte mare.În scopul ameliorării situaţiei ce ţine de gospodărirea apei în domeniile economiei naţionale: irigare, aprovizionare cu apă a localităţilor, a fost majorat statutul autorităţii centrale prin formarea Agenţiei de Stat „Apele Moldovei”. O verigă importantă în activitatea acestei autorităţi revine realizării Programului de reabilitare a sistemelor de irigare. Conform acestui program se prevede reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de irigare din ţară. În scopul efectuării acestor lucrări sînt necesare circa 924 mil.lei.În anul 2008 se planifică sumă de 50 mil.lei.Pentru realizarea prevederilor programului nominalizat, prevăzute în anul 2008, suplimentar se întreprind acţiuni privind atragerea creditului Băncii Mondiale în sumă de 30 mil. Euro, grantului Comisiei Europene, FAO etc. Mai activi şi cooperanţi în realizarea acestui program trebuie să fie administraţia publică locală şi agenţii economici.
4.Guvernul nu o singură dată a atenţionat asupra faptului că nu va permite majorarea nejustificată a preţurilor la pîine si produsele de panificaţie. Totuşi, în teritoriu sunt cazuri de majorări. E un fenomen care poate fi comentat în contradictoriu – pe de o parte, Executivul vrea sa ţină sub control securitatea alimentară a statului pe de altă parte, suntem în economie de piaţă şi nu cred că este corect să impunem restricţii dure celora care au afaceri în acest domeniu?
Informaţia operativă demonstrează menţinerea situaţiei sub control şi limitarea majorărilor neargumentate de preţ la pâine şi făină de primă necesitate pentru populaţie.Urmare intervenţiei operative preţul de comercializare angro a făinii de calitatea I pentru panificaţie s-a redus în luna august de la 4,9 lei/kg la 4,0-4,1 lei/kg, făină calitate superioară de la 5,6 lei/kg la 4,6 lei/kg. Raportul organelor fiscale care au efectuat verificări operative în domeniu demonstrează existenţa încălcărilor la stabilirea adaosului comercial la pâine şi produse de panificaţie, precum şi la modul de formare a preţului. Unităţile comerciale ale MOLDCOOP şi marea majoritate a companiilor de panificaţie comercializează pîinea la preţurile vechi şi activează în direcţia suplimentării volumelor necesare de materie primă.După cum s-a menţionat mai sus, preţurile la pâine la moment sînt la nivelul perioadei precedente şi deocamdată nu sînt argumente de majorare.
5.Cum decurge procesul de achiziţionare a grîului alimentar? Cum este completată rezerva de stat?În rezultatul organizării a două licitaţii au participat 17 producători agricoli doar autohtoni cu propuneri de achiziţionare în rezervele de stat a circa 4 mii tone grîu alimentar.Ţinînd cont de cele menţionate, la decizia Guvernului, Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare a anunţat o altă licitaţie, cu scopul achiziţionării a 20 mii tone grîu alimentar necesar pentru completarea rezervelor de stat, cu participarea agenţilor economici autohtoni, precum şi a celor străini. Guvernul este preocupat şi depune toate eforturile pentru asigurarea securităţii alimentare a ţării.
6.Cum vor fi gestionaţi banii din exterior veniţi ca ajutor în rezultatul secetei?
a) Întru reglementarea domeniului dat, a fost elaborat proiectul Regulamentului provizoriu cu privire la modul de recepţionare, păstrare, distribuire şi evidenţă a ajutoarelor umanitare acordate Moldovei în scopul atenuării consecinţelor secetei din anul 2007, care prevede relaţiile de corelare a acţiunilor donatorilor cu instituţiile guvernamentale, organizaţiile obşteşti, recepţionarii, distribuitorii şi beneficiarii de ajutoare umanitare. Conform prevederilor proiectului în cauză, administrarea generală a ajutoarelor umanitare urmează a fi efectuată de o comisie specială, creată de Guvern, responsabilă de gestionarea şi repartizarea ajutoarelor umanitare. b) În contextul apelului Guvernului pentru acordarea asistenţei în vederea depăşirii situaţiei de criză creată în ţară, urmare condiţiilor climaterice nefavorabile, un şir de state şi organizaţii internaţionale şi-au exprimat disponibilitatea de a oferi suport ţării noastre.
7.Vrem sau nu dar, ţara noastră continuă să mizeze pe agricultură. Vara a ars multe culturi agricole iar cea care nu a avut prea mult de suferit deocamdată ramîne a fi una nesolicitată pe una din cele mai mari pieţe. Mă refer la struguri şi la producţia vinicolă. Aşteptăm din martie 2006 să revenim pe piaţa rusă. Din cîte cunosc renumitul deja Rospotrebnadzor nu a prezentat părţii moldoveneşti nici un document oficial în care s-ar conţine nişte concluzii sau cel puţin să se indice clar ce pericol reprezintă vinul moldovenesc pentru consumatorul din Rusia?
Seceta din anul curent a influenţat negativ şi asupra producţiei de struguri, aceasta diminuînd faţă de cea înregistrată la începutul vegetaţiei cu cca 20 la sută (se aştepta o recoltă record – cca 700 mii tone de struguri, conform estimărilor vor fi recoltate cca 560 mii tone struguri).Referitor la piaţa de desfacere a producţiei vinicole în Federaţia Rusă, aceasta a fost şi preconizăm să fie şi pe viitor una importantă. Din momentul sistării exportului vinului moldovenesc pe piaţa Rusiei din anul 2006 şi pînă în prezent, Guvernul a întreprins un şir de acţiuni pentru a reveni pe această piaţă, îndeplinind, practic, toate cerinţele înaintate de Rusia, deşi pînă în prezent organele responsabile n-au prezentat oficial nici o reclamaţie faţă de calitatea şi inofensivitatea producţiei vinicole livrate.Totodată suntem convinşi că acţiunile întreprinse pînă în prezent vor contribui în cel mai apropiat timp la deblocarea situaţiei.Totodată, Guvernul îşi menţine poziţia că toate întreprinderile vinicole urmează să fie admise în condiţii egale la exportul producţiei vinicole pe această piaţă. Modalitatea de realizare a acestui obiectiv nu trebuie să se deosebească de cea aplicată din partea organelor abilitate ruseşti faţă de alţi exportatorii din alte ţări.
8.Chiar dacă a crescut exportul de vinuri în alte ţări nu putem afirma că nu ne mai interesează piaţa rusească. Însă, există un pericol – lipsa de pe tejghele pe o perioadă îndelungată a vinului moldovenesc îl va determina pe consumatorul din Rusia să se orienteze spre un alt produs. Va fi un alt eşec pentru Moldova?
Am menţionat deja că piaţa rusă prezintă interes pentru Republica Moldova nu numai la capitolul exportul producţiei vinicole dar şi în alte domenii.Evident că lipsa vinurilor moldoveneşti pe tejghelele magazinelor din Federaţia Rusă un timp îndelungat, va influenţa asupra solicitărilor acestui produs, însă sperăm că datorită imaginii, tradiţiilor, calităţii, competitivităţii, această diminuare va fi neesenţială.Guvernul a intensificat acţiunile de promovare a producţiei vinicole pe alte pieţe de desfacere şi suntem siguri că acestea îşi vor atinge scopul. Spre exemplu, în anul 2006, producţia vinicolă moldovenească a fost prezentă deja pe pieţele din 54 de ţări, deşi pînă în anul 2005 producţia vinicolă moldovenească era în mare parte comercializată în Federaţia Rusă. 9.Vara a fost cum a fost. Vine iarna. La ce surprize sa ne mai aşteptăm. Majorări de tarife la energie, gaze, apă. Cum Guvernul va proteja cetaţenii în special, pe cei din categoriile defavorizate?
Este cunoscut faptul că aproape toate ţările vecine au trecut cu mulţi ani înainte la preţurile mondiale. Ţara noastră, însă, datorită eforturilor diplomatice depuse, a reuşit să menţină pînă în prezent cele mai joase preţuri din regiune.Trebuie să menţionăm, totodată, că ultima majorare a tarifelor la energia electrică livrată consumatorilor finali a fost operată de ANRE cu mai bine de 4 ani în urmă – în iulie 2003. Nici o ţară din regiune nu a obţinut o astfel de stabilitate. De asemenea, datorită acţiunilor eficiente întreprinse, am reuşit să depăşim criza, ceea ce va permite ţării noastre să evite şocurile economice şi sociale.În scopul protecţiei sociale a populaţiei, al compensării cheltuielilor suplimentare suportate în legătură cu majorarea recentă a tarifelor la energia electrică a fost emisă Hotărîrea Guvernului nr. 889 din 6 august 2007. Cheltuielile de acoperire a compensaţiilor către populaţie vor fi acoperite din contul mijloacelor Fondului de rezervă a Guvernului. Conform Hotărîrii menţionate, pentru consumul de pînă la 60 kWh energie electrică, consumatorul se achită pe tariful vechi (de pînă la majorare), pe cînd statul achită diferenţa de preţuri dintre tariful cel nou şi vechi. Pentru consumul ce depăşeşte 60 kWh, consumatorul achită integral costul real.Totodată, pentru 13 categorii de populaţie conform legislaţiei, care se bucură de protecţia socială, se acordă compensaţiile nominative suplimentare.
10. Care este situaţia în instituţiile de menire social-culturală la capitolul pregătiri pentru iarnă?
În ultimii 5-6 ani s-a creat deja un sistem ca îndată după finalizarea sezonului rece curent se începe pregătirea economiei naţionale pentru sezonul rece următor.
Pregătirea instituţiilor educaţionale, medicale şi de menire culturală către sezonul rece al anului se efectuează conform planurilor de măsuri privind pregătirea instituţiilor şi organizaţiilor din subordinea ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale de specialitate, elaborate şi aprobate conform dispoziţiei Guvernului.Această problemă se află în atenţia permanentă a Comisiei guvernamentale pentru redresarea situaţiei în complexul energetic. În şedinţele acestei Comisii sînt audiaţi conducătorii tuturor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, în cadrul cărora este raportat periodic despre gradul de pregătire pentru sezonul rece a instituţiilor subordonate, şi, respectiv, se adoptă deciziile necesare în vederea soluţionării tuturor problemelor care apar pe parcurs.În scopul asigurării bunei funcţionări a instituţiilor de menire socio-culturale în perioada de toamnă-iarnă 2007-2008 a fost emisă Hotărîrea Guvernului nr.611 din 01.06.2007. În conformitate cu prevederile hotărîrii nominalizate, toate instituţiile din subordinea autorităţilor administrative vizate au creat comisii proprii, care şi-au trasat măsurile ce urmează să fie întreprinse pentru pregătirea către sezonul rece a economiei naţionale.Guvernul a dispus ca să se vireze zilnic la contul trezorerial cu destinaţie specială cel puţin 20% din veniturile acumulate în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, din care să se efectueze finanţarea ritmică a cheltuielilor pentru procurarea la timp a combustibilului, achitarea consumurilor de resurse energetice, precum şi pentru efectuarea lucrărilor aferente pregătirii instutuţiilor sociale subordonate către perioada de toamnă-iarnă 2007-2008. Conform situaţiei la ziua de astăzi, în majoritatea instituţiilor educaţionale, medicale şi culturale sînt la etapa de finalizare lucrările de reparaţie a centralelor termice, acoperişurilor, încăperilor, reţelelor termice, apeducte şi canalizare. Se finalizează, deasemenea, lucrările de profilaxie şi control a utilajului electric, controlul metrologic şi verificarea funcţionării echipamentelor de evidenţă a consumurilor de resurse energetice, se pregăteşte parcul auto pentru activitate pe timp de iarnă, etc. O atenţie deosebită a fost acordată necesităţii aprovizionării instituţiilor în cauză cu cărbune. Pentru procurarea necesităţilor de cărbune pentru anul bugetar 2007, în bugetele tuturor instituţiilor sociale au fost prevăzute mijloacele financiare necesare. Guvernul va supraveghea ca pentru cealaltă cantitate sursele financiare să fie prevăzute în bugetele instituţiilor pentru anul 2008.Astfel, conform rapoartelor, prezentate de către toate autorităţile administrative centrale şi consiliile raionale, toate instituţiile socio-culturale din ţară practic sînt pregătite pentru sezonul rece.
11. Alegerile locale din acest an au schimbat formatul administraţiei locale in majoritatea raioanelor. Cum colaboraţi cu noii aleşi?
Într-adevăr, alegerile locale din acest an au schimbat formatul administraţiei publice în unele raioane ale ţării. Dar asta nu înseamnă că Guvernul nu va colabora şi conlucra cu autorităţile administraţiei publice locale, în scopul dezvoltării condiţiilor de trai pentru fiecare cetăţean în parte şi pentru prosperarea fiecărei localităţi. Conlucrarea şi colaborarea eficientă a Executivului central cu autorităţile administraţiei publice locale şi societatea civilă a fost şi rămîne unul din obiectivele principale ale Guvernului. Important este ca acest lucru să şi-l dorească şi autorităţile administraţiei publice locale.
12. Există pericolul să fie sistată livrarea de apă potabilă pentru chişinăuieni în cazul în care Apă-Canal nu se va achita cu prestatorul de energie electrică. Guvernul poate interveni în acest caz şi dacă va interveni?
Problema ce ţine de asigurarea chişinăuenilor cu apă potabilă ţine nemijlocit de atribuţiile primăriei municipiului. Autoritatea administraţiei publice locale se bucură de autonomie locală consfinţită de Constituţie şi lege. Dar aceasta nu înseamnă că Guvernul va rămîne indiferent de problema în cauză. Guvernul va interveni şi va întreprinde acţiuni ce se impun conform legislaţei, în caz de necesitate.
13. Suntem în perioada cînd putem face unele concluzii pe marginea executării bugetului pentru anul curent şi valoarea celuia din anul viitor. Care sunt indicii principali în special, la capitolul PIB şi dacă bugetul din 2008 va fi unul social ?
În conformitate cu datele operative, în perioada 1 ianuarie - 31 august a anului curent, la bugetul de stat pe toate componentele au fost acumulate venituri cu circa 1 722 mil. lei sau cu 26,4% mai mult în comparaţie cu perioada respectivă a anului precedent.Din suma totală a veniturilor bugetului de stat, veniturile de bază executat reprezintă 101,6% din planul pentru perioada raportată. Comparativ cu perioada respectivă a anului precedent este înregistrată o creştere de 1 610,7 mil. lei sau cu 28,3%.Cu referinţă la PIB.După cum cunoaşteţi în trimestrul I al anului curent Produsului intern brut (PIB) s-a majorat cu 7.4% faţă de I trimestru al anului 2006, cînd majorarea a constituit 6,1%. Conform estimărilor efectuate de Ministerul Economiei şi Comerţului în anul curent a fost planificată o creştere a Produsului Intern Brut de circa 5%.
În proiectului bugetului pe anul 2008 estimările indicatorilor bugetari au fost efectuate în baza prognozei indicatorilor macroeconomici, inclusiv o creştere în termeni reali de 7 la sută a Produsului Intern Brut.La elaborarea proiectului de lege a bugetului de stat pe anul 2008 s-a ţinut cont de modificările şi completările la legislaţie, care rezultă din politica bugetar-fiscală a Guvernului pe anul 2008, aprobate de Parlament prin Legea nr.177-XVI din 20 iulie 2007, precum şi de obiectivele strategice ale Guvernului corelate cu cadrul de resurse estimat.Amendamentele de bază ce ţin de politica fiscală pentru anul 2008, operate la legislaţie sînt:• introducerea cotei zero la impozitarea veniturilor persoanelor juridice, cu excepţia venitului distribuit, inclusiv sub formă de dividende;• finalizarea perioadei de legalizare a capitalului, demarată în anul 2007 şi continuarea implementării reformei ce ţine de amnistia fiscală;• modificarea structurii şi mărimii grilelor de impozitare anuale la impozitul pe venitul persoanelor fizice prin substituirea primelor două grile de impozitare prin una - în mărimea venitului impozabil de pînă la 25200 lei anual cu cota de impozitare de 7%, şi menţinerea ultimei grile de venit impozabil în mărime de peste 25200 lei la cota de impozitare de 18%.• majorarea scutirilor personale anuale de la 5400 lei – în 2007 pînă la 6300 lei – în 2008 şi pentru persoane întreţinute de la 1440 lei în 2007 pînă la 1560 lei în 2008;Toate modificările operate la modul de impozitare a persoanelor fizice urmăresc scopul reducerii poverii fiscale asupra populaţiei şi, în special, a celei defavorizate.Îîn scopul atragerii investiţiilor s-a introdus o nouă măsură care prevede restituirea TVA aferente valorilor materiale ce ţin de investiţii (cheltuieli) capitale în termen lung.Veniturile globale ale bugetului public naţional pe anul 2008 se estimează în sumă de circa 23308,6 mil. lei, cu circa 1675,4 mil. lei sau 7,7 la sută mai mult faţă de volumul scontat pe anul 2007.
Parametrii bugetului de stat
Mai mult de cinci ani în Moldova s-a stabilit o bună practică cînd începînd cu luna februarie a anului curent demarează procesul de elaborare a legii bugetului pentru anul viitor.
De menţionat, bugetul în 2008 va avea o orientare socială.
Printre factorii principali care au influenţat la majorarea alocaţiilor sociale pe 2008, se evidenţiază:aplicărea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar;majorarea transferurilor la bugetul asigurărilor sociale de stat (cu 146,6 mil.lei);pentru achitarea primelor de asigurare obligatorie medicală a categoriilor de persoane, asigurate din contul statului, în anul 2008 se vor utiliza 1453 mil. lei, cu un spor de 258,0 mil.lei sau de 21,6% comparativ cu anul current;cheltuielile de personal pe toate componentele se vor majora comparativ cu anul 2007 în sumă nominală de 478,8 mil.lei sau cu 21,3% şi vor însuma circa 2,7 miliarde lei;programe în domeniul ştiinţei şi inovării s-au majorat cu 115,6 mil.lei;Referitor la programele de protecţie socială e de menţionat:- preluarea unor cheltuieli la finanţare de la bugetul asigurărilor sociale de stat – cu 22,4 mil. lei (odihna de vară a copiilor 19,9 mil. lei şi măsuri de combatere a şomajului – 2,5 mil. lei);- majorarea cheltuielilor pentru plata pensiilor militarilor – cu 173,1 mil.lei;- prevederea compensaţiilor pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populaţie din mediul rural – cu 10 mil. lei; - majorarea cheltuielilor pentru rambursarea creditelor preferenţiale unor categorii de populaţie – cu 24,5 mil. lei;- majorarea cheltuielilor pentru compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice pentru restituirea bunurilor sau recuperarea valorii acestora – cu 20 mil. lei, etc.;
14. Cum se aplica în practică cele trei iniţiative lansate de preşedintele Voronin – amnistierea fiscală, a capitalului şi cota zero la impozitul pe venit?
Această chestiune se află în atenţia permanentă a Executivului şi a fost audiată la şedinţa Guvernului din 22 august 2006.Pentru a asigura realizarea iniţiativei lansate de preşedintele ţării, în scopul instituirii unui climat investiţional favorabil, asigurării unei creşteri economice calitative, asigurării liberalizării desfăşurării activităţii de întreprinzător, asigurării accesului la resursele creditare, legalizării sectorului neoficial al economiei naţionale, promovării unei politici fiscale stimulatorii, micşorării poverii administrative, stimulării fluxului de capital în ţară, la data de 27 aprilie 2007 Parlamentul a aprobat Legea nr. 111 - XVI, prin care au fost introduse amendamente la un şir de acte legislative menite să asigure liberalizarea activităţii economice în ţară.Amendamentele aprobate au un scop bine determinat şi vor contribui la realizarea câtorva procese interdependente, prin promovarea a trei blocuri de reforme:1. Amnistia fiscală.2. Legalizarea capitalului.3. Introducerea cotei „0" la impozitul pe venit al persoanelor juridice.Prin hotărîrea Guvernului nr. 518 din 11 mai 2007, a fost instituit Comitetul de supraveghere a realizării prevederilor Legii nr. 111-XVI din 27 aprilie 2007. In atribuţiile Comitetului intră supravegherea modului de realizare a prevederilor acestei Legi de către organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, monitorizarea proceselor şi tendinţelor legate de procedura de amnistie fiscală şi legalizare a capitalului, monitorizarea şi coordonarea procesului de elaborare a actelor normative de către organele centrale de specialitate ale administraţiei publice privind executarea Legii sus - nominalizate, înaintarea, după caz, propunerilor de rigoare.
1. Amnistia fiscală.
In partea ce ţine de efectuarea amnistiei fiscale, pot fi menţionate următoarele.întru asigurarea realizării prevederilor Legii nr. 111 - XVI din 27 aprilie 2007 ce vizează amnistia fiscală, prin Hotărârea Guvernului nr. 638 din 08 iunie 2007 a fost aprobat Regulamentul cu privire la modalitatea efectuării amnistiei fiscale în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat şi Regulamentul cu privire la modalitatea efectuării amnistiei fiscale a restanţelor aferente bugetului asigurărilor sociale de stat.
În conformitate cu Legea nr. 111 - XVI din 27 aprilie 2007, amnistia fiscală reprezintă anularea restanţelor reflectate în sistemul de evidenţă specială, la situaţia din 1 ianuarie 2007, la impozitele, taxele, la alte plăţi, la majorările de întârziere şi la amenzile aferente bugetului de stat, la contribuţiile de asigurări sociale de stat, la primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, la majorările de întârziere şi la amenzile aferente bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, ne-achitate la data punerii în aplicare a Legii în cauză, inclusiv amânate şi eşalonate (re-eşalonate) conform legislaţiei în vigoare.În sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat au fost efectuate înscrierile de rigoare referitor la anularea restanţelor aferente bugetului de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.In acest context, pentru 32065 contribuabili au fost anulate restanţe faţă de bugetul de stat.De asemenea, pentru 7029 contribuabili au fost anulate restanţe faţă de fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.Casa Naţională de Asigurări Sociale, în baza sistemului de evidenţă pe care îl administrează, a anulat suma restanţelor aferente bugetului asigurărilor sociale de stat. Astfel au fost executate de către Guvern toate prevederile Legii nr. 111-XVI din 27 aprilie 2007.Doresc să menţionez că majoritatea absolută a datoriilor sînt cele istorice ce se raportau an de an doar pe hîrtie.
2. Legalizarea capitalului.
Întru executarea Legii nr. 111 - XVI din 27 aprilie 2007, Guvernul, în comun cu Banca Naţională a Moldovei şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare au elaborat procedurile necesare pentru aplicarea art. 32 şi 36 din cap. IV al Legii nr.l 164-XIII din 24 aprilie 1997 Legalizarea capitalului.Ca urmare, Comisia Naţională a Pieţei Financiare prin Hotărârea nr. 28/5 din 01 iunie 2007 a operat modificări în actele sale normative în vederea stabilirii cerinţelor generale faţă de procedura de legalizare a capitalului pe piaţa valorilor mobiliare, modalitatea de legalizare a valorilor mobiliare pe piaţa extrabursieră, precum şi modalitatea de legalizare a capitalului la bursa de valori.Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei prin Hotărârile nr. 207 din 15 august 2007 şi nr. 208 din 15 august 2007 a stabilit pentru instituţiile financiare unele particularităţi aferente procesului de legalizare a capitalului şi transferării/scoaterii din Republica Moldova de către persoanele fizice a mijloacelor băneşti legalizate, menită să asigure executarea procedurii de legalizare a capitalului prevăzute în Legea nominalizată.Ministerul Finanţelor a deschis conturi trezoreriale separate pentru reflectarea în evidenţă a sumelor taxei de legalizare încasate şi a informat despre aceasta prin scrisoarea sa din 25 mai 2007.Pentru asigurarea reflectării corecte în evidenţa contabilă a rezultatelor legalizării capitalului şi amnistiei capitalului, de către Ministerul Finanţelor a aprobat indicaţiile metodice privind modul de reflectare în evidenţa contabilă a legalizării capitalului şi amnistiei fiscale.De asemenea, în urma consultării cu partenerii externi (Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană), în cadrul promovării politicii fiscale pentru anul 2008, Parlamentul a adoptat amendamente în Codul fiscal nr. 1163 - XIII din 24 aprilie 1997, în Legea nr. 1164 - XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (Capitolul IV „Legalizarea capitalului şi amnistia fiscală"), în partea ce ţine de evitarea riscurilor de spălare a banilor şi conformării întocmai a recomandărilor organismelor internaţionale cum ar fi FATF şi MONEYVAL. Astfel putem afirma că procedurile respective ce vizează efectuarea legalizării capitalului sînt aprobate, oferind posibilitatea persoanelor fizice şi juridice (subiecţi ai legalizării capitalului) legalizarea capitalului în condiţiile Legii 111-XVI din 27 aprilie 2007 şi Legii 1164 - XIII din 24 aprilie 1997.Conform informaţiei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat pînă în prezent a fost legalizat capital în valoare de circa 6 mil. lei.
3. Introducerea cotei „0" la impozitul pe venit al persoanelor juridice.
Modificările şi completările în legislaţia fiscală adoptate prin Legea nr. 111 - XVI din 27 aprilie 2007, în partea ce ţine de introducerea cotei „0" la impozitul pe venit pentru persoanele juridice şi modului de impozitare a dividendelor obţinute de către persoanele juridice şi fizice, sînt exhaustive, urmează să intre în vigoare începând cu 01 ianuarie 2008 şi sînt luate în consideraţie în proiectul bugetului pe anul 2008.
14. Nu demult Teleradio-Moldova a realizat un proiect – un raliu naţional. Gratie acestuia, am avut posibilitatea personal să vad drumurile noastre. Trebuie să recunosc - nu prea avem motive de laudă. Ce facem pentru a aduce la condiţie cel puţin drumurile cu statut naţional si internaţional?
În anii 2006 – 2007 alocaţiile în domeniul gospodăriei drumurilor au crescut considerabil, ceea ce a permis executarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naţionale M1 Chişinău – Leuşeni – frontiera cu România, R30 Anenii Noi – Căuşeni - Ştefan Vodă – frontiera cu Ucraina, M3 Chişinău – Cimişlia – Vulcăneşti – Giurgiuleşti – frontiera cu România (tronsonul Comrat – Cimişlia, km 62-65) şi celor locale L580 Mihailovca – Sagaidac – Valea Perjei (tronsonul Rezeni – Valea Perjei, km 21-35), L364 L363 – Hîrtop – Doroţcaia – Coşniţa, L339 Ustia – Molovata etc.În anii următori se preconizează creşterea alocaţiilor ce va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie pe întreaga reţea de drumuri publice.
16. O revistă americană în preajma Zilei Republicii a publicat un material în care a indicat că Moldova este una din cele mai sărace ţări şi una dintre cele mai instabile în Europa. Cînd vom scăpa de aceste calificative?
Nu sunt de acord cu aprecierile date. Fenomenul sărăciei nu este caracteristic poporului moldovenesc. Da, dorim să avem cu mult mai multe, dar totul se face pas cu pas. Ţările în tranziţie se confruntă cu probleme complexe, generate de factorii moşteniţi din sistemul social-economic precedent şi de incertitudinile şi instabilităţile instituţionale ale perioadei de tranziţie. În acest sens, evenimentele pe care le-a parcurs Moldova în istoria sa recentă nu prezintă o excepţie prin complexitatea şi profunzimea lor.După obţinerea independenţei, Republica Moldova a trebuit să soluţioneze un şir complex de probleme de ordin politic, economic şi social, bazîndu-se pe resursele şi potenţialul propriu. Procesul de formare şi autodeterminare s-a produs în condiţiile unei acute crize social-economice şi ale transformării radicale a sistemului economic. Lipsa experienţei contracarării „şocurilor” externe, a fenomenelor de criză în economie şi sfera socială, precum şi a experienţei în efectuarea reformelor sistemice, instabilitatea politicii interne, dezintegrarea teritorială a ţării – toate acestea au predeterminat „greşeli şi costuri” considerabile suportate în perioada de tranziţie. Dezintegrarea economică şi teritorială, precum şi erorile comise în desfăşurarea reformelor a determinat caracterul îndelungat şi profund al crizei din anii 90. Criza economică a durat în Moldova 10 ani (din 1990 pînă în 2000), pe parcursul cărora PIB s-a redus practic de trei ori. În perioada crizei din anii 90, pierderile totale ale economiei Moldovei au fost considerabile. În 1999, an în care criza a atins apogeul, PIB în termeni reali a constituit doar 30% din nivelul anului 1990, volumul producţiei industriale – 32%, al producţiei agricole – 50%. S-a produs o degradare substanţială a procesului de reproducţie a fondurilor ca urmare a reducerii aproape de zece ori a investiţiilor în capitalul fix, care au constituit în 1999 doar 11% din nivelul anului 1990. În general, poziţiile iniţiale, „de start”, ale economiei moldoveneşti înainte de relansare erau extrem de nefavorabile. Criza socială din anii 90 a fost mult mai profundă şi mai dramatică decît cea economică. În urma eliberării în masă a forţei de muncă din economie, a inflaţiei înalte şi a micşorării în termeni reali a volumului cheltuielilor de stat pentru nevoile sociale, s-au redus atît sursele de venit ale populaţiei, capacitatea acesteia de cumpărare, cît şi posibilităţile de obţinere a ajutorului social din partea statului sub formă de prestaţii şi servicii sociale fără plată. În apogeul crizei (anul 1999) salariul mediu lunar în termeni reali constituia doar aproximativ 25% din nivelul anului 1990, iar pensia medie – circa 17%, nivelul şomajului conform metodologiei Organizaţia Internaţionala a Muncii (OIM) a atins 11,1%.În scopul soluţionării problemelor menţionate, pentru stabilizarea situaţiei social-economice Guvernul începînd cu anul 2001 a elaborat şi implementat mai multe programe naţionale, asigurînd realizarea consecventă şi complexă a politicii de stat. Relansarea economiei şi creşterea reală a veniturilor populaţiei au avut un impact pozitiv esenţial. La etapa actuală sînt menţinute ritmurile de creştere care asigură stabilitatea macroeconomică. Produsul Intern Brut (PIB) nominal în 2006 a însumat 44 miliarde 69 mil. lei, faţă de 16 miliarde 20 milioane lei în 2000, planificat şi neexecutat.În 2007 bugetul public naţional la compartimentul „Venituri” constituie peste 20 miliarde lei , faţă de 5,4 miliarde lei în 2000.Conform datelor statistice în iunie 2007 salariul mediu lunar al unui salariat din economia naţională a constituit 2221 lei faţă de 408 lei în 2000.În promovarea imaginii unui stat sărac sînt interesate anumite cercuri interne şi externe. Cum putem scăpa de asemenea afirmaţii nefondate? Numai prin consolidarea societăţii de la mic la mare , muncă cinstită, toleranţă, disciplină şi patriotism, dragoste faţă de ţară şi neam.
17. În concluzie - recent am marcat 16 ani de independenţă. Care sunt reuşitele şi care sunt nereuşitele acestor ani?
Vorbind de reuşite doresc să menţionez doar unele din ele. A fost elaborată Legea Supremă a Republicii Moldova – Constituţia, precum şi legislaţia naţională. Au fost stabilite direcţiile prioritare de dezvoltare treptată social-economică a ţării. A fost creat sistemul bancar al ţării. Pot fi menţionate şi alte reuşite, care au contribuit la dezvoltarea Republicii Moldova în calitate de un stat de drept democratic.De către Guvern au fost aprobate documente strategice, de amploare precum:a) Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului în Republica Moldova pînă în anul 2015.b) Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS)c) Planul de Acţiuni „Republica Moldova-Uniunea Europeană”d) Programul Naţional „Satul Moldovenesc”, etc.Programele naţionale de renovare a sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor republicii, de alimentare cu apă potabilă şi canalizare de renovare a sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor ţării, etc. Se implementează Programul naţional de gazificare.În aspectul activităţii externe Republica Moldova a devenit la moment un membru egal, credibil şi bine cunoscut al comunităţii internaţionale. Republica Moldova este un membru activ al organizaţiilor regionale şi internaţionale şi este apreciată pentru poziţia sa principială în problemele de importanţă majoră. Am reuşit să demonstrăm că sîntem un partener de încredere în relaţiile bilaterale de cooperare. Ceea ce ţine de nereuşite. În opinia mea cea mai mare nereuşită, dacă o putem numi aşa, cu toate că eu consider că a fost o mare tragedie, a fost acel fapt că nu s-a putut evita vărsarea de sînge din anul 1992, care, în opinia mea este un mare eşec al Republicii Moldova, o tragedie care a lăsat o amprentă grea în sufletul poporului. De asemenea un insucces putem considera şi privatizarea nereuşită cu bonurile patrimoniale, reforma nechibzuită în agricultură, în domeniul pensionării etc.
11.09.2007
Serviciul de presa al Guvernului R.Moldova
