DISCURSUL Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova Marian LUPU
cu prilejul deschiderii sesiunii plenare de toamnă - iarnă 2007
4 octombrie 2007
Stimaţi colegi,Onorată asistenţă,
Sper că aţi revenit la şedinţele forului cu forţe proaspete şi cu dorinţa de a vă antrena şi mai activ în procesul de lucru. Vom avea nevoie, în această sesiune de toamnă-iarnă, de o accentuată mobilizare şi concentrare a potenţialului nostru intelectual, pentru că, dragi colegi, în lista priorităţilor noastre de activitate figurează mai multe obiective conceptual importante.
Astăzi, la fel de valabil ca şi în perioadele precedente, rămâne a fi imperativul menţinerii echilibrului politic şi a dezvoltării dialogului dintre forţele politice. Mai mult chiar – părerea mea este că, în condiţiile unor evenimente şi transformări politice recente, necesitatea păstrării echilibrului este şi mai imperioasă. Rolul Parlamentului în menţinerea stabilităţii politice îl consider absolut evident şi suficient de conştientizat de către toţi cei prezenţi în această sală.
Reiterez – doar cu eforturi unite, constructive, este posibilă şi realizabilă respectarea intereselor naţionale fundamentale. Sunt convins că echilibrul politic este garanţia consolidării statalităţii Republicii Moldova şi al progresului societăţii.
Prin urmare, parteneriatul politic se cere a fi transpus şi în relaţia dintre autorităţile centrale şi locale, în procesul decizional local. Menţinerea acestui dialog, respectarea corectitudinii în conlucrare nu poate fi tratată doar ca o dorinţă personală sau o declaraţie de atitudine. Este o necesitate, dictată de voinţa societăţii şi interesele vitale ale ţării. Un exemplu elocvent în acest sens este dezvoltarea regională, procesul de descentralizare administrativă. Iar sarcina noastră pentru sesiunea curentă este definitivarea cadrului legislativ pentru desfăşurarea corectă şi eficientă a acestor procese.
Cu certitudine, prosperitatea economică şi bunăstarea populaţiei sunt postulate ce ţin nu doar de responsabilitatea politică comună pentru principalele obiective strategice, dar, inclusiv, de felul în care toate autorităţile statului îşi îndeplinesc atribuţiile care formează competenţa acestora. Un criteriu elocvent în acest sens ţine de respectarea şi implementarea legislaţiei în vigoare.
Este regretabil să constatăm că, uneori, o lege, cât de calitativ şi corect ar fi scrisă, nu funcţionează. Şi o asemenea stare de lucruri este certificată de mai multe exemple. În acest context, voi sublinia, că funcţia Parlamentului ne este doar de a vota legi. Parlamentul trebuie să monitorizeze cum se respectă, cum se realizează ceea ce se votează. După cum am menţionat la încheierea sesiunii anterioare, în timpul apropiat ne vom concentra asupra exercitării atribuţiei legislativului de control parlamentar asupra aplicării legilor. Astfel, ca un efect complementar, se va ajunge nu numai la distribuirea corectă a responsabilităţilor, dar şi la ridicarea disciplinei executorii a instituţiilor executive, care, să fim sinceri, lasă de dorit.
Vreau să mă refer şi la procesul de optimizare a legislaţiei ce vizează activitatea de întreprinzător – cunoscuta “Ghilotină-II“. La propunerea Comisiei parlamentare speciale, plenul a susţinut extinderea termenului de implementare a acestui proces până la finele anului curent, ultima lună, decembrie, fiind destinată adaptării instituţiilor guvernamentale şi mediului de afaceri pentru a activa în condiţii noi. Astfel, nu mai târziu decât în luna noiembrie va trebui să examinăm un număr impunător de proiecte. Reamintesc, că Guvernul a prezentat un pachet de circa 80 de legi de modificare, la care se adaugă încă vreo 15 iniţiative elaborate de Parlament în comun cu grupul de experţi independenţi.
Nu pot să trec fără atenţie un alt subiect, devenit deja tradiţional. Mă refer la Legea, care a introdus un şir de cerinţe faţă de actele legislative, ce urmează a fi înaintate în Parlament în contextul armonizării legislaţiei naţionale cu Acquis-ul comunitar. Deşi intrată în vigoare mai bine de un an, această lege rămâne a fi în multe cazuri nerespectată. Considerând, că Parlamentul a manifestat suficientă înţelegere a problemelor cu care se confruntă executivul, ţin totuşi să atenţionez, că această stare de lucruri nu mai poate fi tolerată. Nu pe motive de emoţii, ci pentru că astfel nu vom ajunge niciodată să vorbim în termeni reali despre procesul de integrare europeană a ţării.
Stimaţi colegi,
La diferite niveluri se vorbeşte despre consolidarea şi prosperarea statului Republica Moldova. Acest scop al nostru, al tuturor, a devenit axiomatic. Dar, cu regret, prea des ne ciocnim de faptul, că această axiomă este mai mult una declarativă, abstractă. Înţelegem că Moldova este încă un stat relativ tânăr, în devenire, cu frământări ale perioadei de „adolescenţă”. Dar asta nu trebuie să mai fie o scuză. Nu vom putea construi un stat modern, dacă ne vom ghida după clişeele vechi.
Îngrijorarea îmi este provocată de faptul, că mai dăinuie anumite reminiscenţe ale trecutului, când patriotismul era tratat exclusiv prin formula “cetăţeanul pentru stat“. Sunt convins, că trebuie să depăşim această abordare şi să adoptăm una cu adevărat democratică, justificată de experienţa multiseculară a puternicelor democraţii. Abordarea de alternativă, simplă dar, totodată, organică este “statul pentru cetăţean“. Şi aici văd responsabilitatea noastră, a parlamentarilor, să transformăm această abordare în piatra de temelie a consolidării civice, a democraţiei din Republica Moldova.
Consider, că polarizarea problemelor cu care ne confruntăm, politizarea lor excesivă, este nu numai incorectă, dar şi ineficientă. Ca urmare, rămân lipsite de atenţia cuvenită asemenea dimensiuni ale politicii de stat, precum cultura şi educaţia, sănătatea spirituală şi fizică a societăţii. Se resimte insuficienţa unor documente naţionale programatice, de sistem şi – important – realiste, realizabile, a căror implementare să aducă tuturor cetăţenilor Moldovei încrederea în realitatea unui viitor decent apropiat, dar şi dorinţa de a depune eforturi întru apropierea acestui viitor. Aceasta este şansa de a stopa exodul populaţiei, al tinerilor, al forţei calificate de muncă şi al potenţialului intelectual.
Evident, o condiţie mult discutată şi extrem de importantă în aceste circumstanţe este crearea unor noi locuri de muncă. Însă aici trebuie să manifestăm maximă prudenţă, evitând riscul populismului, care se axează pe “cantitate“ în schimbul “calităţii“. Sunt necesare locuri de muncă bine plătite şi nicidecum “multe dar ieftine“, pentru că într-o atare situaţie mirajul banilor de peste hotare va rămâne mult mai atrăgător decât dorinţa de a lucra acasă şi de a fi alături de familie. Iar ce pericol poate fi mai grav pentru un stat decât multiplicarea generaţiilor tinere orfane, „mutilate psihologic”, care cresc fără educaţia părinţilor, plecaţi peste hotare?
Ţin să accentuez, că realizarea acestor proiecte necesită implicarea cât a instituţiilor statale, atât şi a societăţii civile, a populaţiei. Sunt sigur, că Parlamentul va fi cea mai cooperantă instituţie în acest sens, fiind deschisă pentru un dialog constructiv atât cu puterea executivă, cât şi cu societatea. De altfel, formatul de dialog şi transparenţa fac parte din principiile şi priorităţile activităţii actualului legislativ.
Referindu-mă la o altă dimensiune a activităţii legislativului, cea care vizează diplomaţia parlamentară, voi menţiona un aspect, care, în viziunea mea, necesită atenţie sporită şi atitudine foarte serioasă şi complexă – imaginea Republicii Moldova în exterior.
Sunt sigur, că şi Dumneavoastră aţi auzit în repetate rânduri de la colegii şi partenerii străini că Republica Moldova este prea puţin cunoscută în lume. Mai rău, informaţiile disponibile ţin cu precădere de problemele cu care se confruntă ţara – diferendul transnistrean, exodul populaţiei, corupţia, sărăcia etc. Suntem cunoscuţi prin viciile, şi nu prin virtuţile noastre. Această imagine, pe care o are Republica Moldova, este pentru stat, precum este erodarea pentru pământ – ne macină, ne minimalizează potenţialul, ne îngustează perspectivele. Nu ar trebui oare să ne îngrijoreze această situaţie?
Trebuie să găsim remedii, soluţii, utilizând şi experienţa ţărilor de succes. În viziunea mea, această problemă necesită o abordare la nivel de stat. Nu este cazul să ne limităm doar la atractivitatea climatului investiţional şi nici să evocăm insuficienţa mijloacelor bugetare. Imaginea ţării este o temă multidimensională, complexă, incluzând, în cumul, aspectele economice, sociale, culturale, educaţionale, academice. În aspect de asigurare financiară, acest proiect trebuie să fie privit ca o investiţie a statului pe termen mediu şi lung, dar care va aduce în viitor beneficii incomparabile cu cheltuielile.
În final, voi reaminti că realizarea practică, şi nu declarativă, a obiectivului de integrare europeană plenară este posibilă doar în momentul în care Republica Moldova îşi face temele pentru acasă. În momentul, în care procesul integraţionist devine atotcuprinzător, fiind eliminat paralelismul în activitatea instituţiilor statului. Adică în momentul, în care politica internă este încadrată integral în acest proces, iar politica externă este bine direcţionată şi consecventă. Consider, că activitatea Parlamentului conform sarcinilor trasate demonstrează angajamentul său plenar pentru ca integrarea europeană să devină realitate într-un viitor previzibil.
Onorată asistenţă,
Vin să constat, că Legislativul a păşit în cea de-a doua jumătate a mandatului său şi vreau să cred că eforturile noastre vor fi şi mai chibzuite, şi mai rodnice, şi mai orientate spre cetăţean. De altfel, ieşind la tribuna parlamentară, deputaţii adeseori îşi argumentează acţiunile prin faptul că exprimă voinţa şi apără interesele alegătorilor. Este însă important ca aceste evocări să nu fie exagerat de populiste, ci să se păstreze mereu în vizor relevanţa, oportunitatea şi aplicabilitatea iniţiativelor.
Stimaţi colegi,
Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă îndemn să daţi dovadă de cele mai bune calităţi pe care le posedaţi, de înţelepciune, perseverenţă, corectitudine şi profesionism şi vă doresc tuturor rezultate frumoase.
