Interlic.md

Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, si ambasadorul Romaniei la Bruxelles, Lazar Comanescu, au reusit, se pare, involuntar sa recunoasca din punct de vedere juridic existenta "limbii moldovenesti", scrie Romania libera. Documente ale Comisiei Europene fac distinctia intre limba romana si „limba moldoveneasca", iar diplomatia de la Bucuresti tace malc pe motiv ca vrea sa apropie regimul Voronin de UE, noteaza Adevarul. Pe de alta parte, Ministrul de Externe spune ca gestul granicerilor moldoveni de a interzice unor oficiali locali romani sa treaca frontiera este „politic“ si „premeditat“, noteaza Cotidianul."Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, si ambasadorul Romaniei la Bruxelles, Lazar Comanescu, au reusit, se pare, involuntar sa recunoasca din punct de vedere juridic existenta "limbii moldovenesti".Cei doi au fost de acord ca in subsolul Acordului de facilitare a regimului de vize semnat intre Republica Moldova si Comisia Europeana sa apara formularea "limba moldoveneasca".Reprezentantii diplomatiei autohtone au acceptat acordul prin care cetatenii moldoveni primesc facilitati de calatorie incepand cu 1 ianuarie 2008 fara sa observe probabil ca in final apare precizarea: documentul a fost redactat in limbile statelor UE si in limba moldoveneasca.Fostul ministru de Externe Mihai Razvan Ungureanu crede ca, "daca acest paragraf exista, UE recunoaste existenta limbii moldovenesti, desi punctul nostru oficial de vedere este ca limba moldoveneasca nu exista".Ambasadorul Comanescu recunoaste existenta sintagmei "limba moldoveneasca" in precizarea finala a acordului, dar explica, in interviul acordat "Romaniei libere", ca este vorba despre o "exceptie", care nu va deveni precedent.Fostul ministru Ungureanu atrage atentia ca recunoasterea implicita de catre Romania a "limbii moldovenesti" ridica cel putin doua probleme: in ce masura Bucurestiul mai poate convinge comunitatea europeana ca "limba romana este vorbita in cele doua state"si ce se intampla in situatia in care toate proiectele bilaterale vor trebui redactate si in limba moldoveneasca, "ceea ce este impotriva firii", scrie Romania libera."Documente ale Comisiei Europene fac distinctia intre limba romana si „limba moldoveneasca", iar diplomatia de la Bucuresti tace malc pe motiv ca vrea sa apropie regimul Voronin de UE.Autoritatile romane au acceptat, in mod tacit, includerea „limbii moldovenesti" in randul celor folosite pentru intocmirea unor acte oficiale ale Comisiei Europene.Este vorba despre doua proiecte ale CE, inaintate Consiliului European, privind acordul dintre UE si Republica Moldova referitor la facilitarea acordarii vizelor de scurta sedere pentru cetatenii de dincolo de Prut. Documentele sunt redactate in limba engleza si... in „limba moldoveneasca".Printre limbile in care au fost traduse documentele este enumerata si romana, fapt ce intareste distinctia, la nivelul organismelor europene, intre asa-zisa „limba moldoveneasca" si cea vorbita in tara noastra. Pasivitatea autoritatilor romane in aceasta chestiune vine pe fondul relatiilor diplomatice tensionate dintre Bucuresti si Chisinau.De altfel, presa internationala a relatat recentul incident de la granita noastra cu Republica Moldova, atunci cand vamesii statului vecin au refuzat sa permita intrarea pe teritoriul de dincolo de Prut a unor delegatii oficiale romane, invitate la un eveniment de catre primarul Chisinaului.„Este vorba clar despre un act contrar valorilor europene, care sunt, de asemenea, asumate de Moldova", a reactionat si ministrul roman al afacerilor externe, Adrian Cioroianu.Totusi, reprezentanti ai Romaniei la Bruxelles au declarat, pentru postul public de radio, ca au fost de acord cu redactarea in „moldoveneste" a proiectelor Comisiei Europene „numai in semn de sprijin pentru apropierea Chisinaului de UE".Acceptul tacit nu inseamna, potrivit sursei citate, recunoasterea denumirii de limba moldoveneasca si nici nu poate fi considerat un precedent pentru folosirea pe viitor a acesteia in documentele europene", noteaza Adevarul."Autoritatile de la Bucuresti critica incidentul de vineri din Vama Leuseni, cind trei delegatii de oficiali locali romani au fost intoarse din drum, pe motiv ca nu aveau in original invitatiile primarului din Chisinau, unde ar fi urmat sa participe la hramul orasului.„Cei care au decis acest act regretabil ar face bine sa inteleaga ca drumul Republicii Moldova spre Europa nu se construieste cu astfel de ofense aduse unor cetateni romani“, considera ministrul roman de Externe, Adrian Cioroianu, citat de NewsIn.Refuzarea accesului delegatiilor romane „sub pretextul inventat si inconsistent al lipsei invitatiilor in original“ urmarea foarte probabil si subminarea autoritatii primarului liberal al capitalei moldovene, Dorin Chirtoaca, a mai spus ministrul Cioroianu.Si membrii delegatiilor blocate in vama (Bacau, Navodari si Tirgu-Mures) cred ca motivul pentru care au facut cale intoarsa este doar un pretext, „deoarece in Moldova nu ai nevoie de invitatie oficiala pentru a trece granita“.Cetatenii romani pot intra in Republica Moldova doar pe baza de pasaport, fara a avea nevoie de documente suplimentare, conform acordurilor de trecere a frontierei moldo-romane.Seful biroului din vama moldoveneasca, Vasile Mazureac, a declarat pentru MEDIAFAX ca vama nu are nici o legatura cu acest caz, precizind ca interdictia a fost aplicata de graniceri", scrie Cotidianul. Sursa: HotNews.ro