Autorităţile române au acceptat, în mod tacit, includerea „limbii moldoveneşti" în rândul celor folosite pentru întocmirea unor acte oficiale ale Comisiei Europene. Este vorba despre două proiecte ale CE, înaintate Consiliului European, privind acordul dintre UE şi Republica Moldova referitor la facilitarea acordării vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii de dincolo de Prut. Documentele sunt redactate în limba engleză şi... în „limba moldovenească".
Printre limbile în care au fost traduse documentele este enumerată şi româna, fapt ce întăreşte distincţia, la nivelul organismelor europene, între aşa-zisa „limbă moldovenească" şi cea vorbită în ţara noastră. Pasivitatea autorităţilor române în această chestiune vine pe fondul relaţiilor diplomatice tensionate dintre Bucureşti şi Chişinău.
De altfel, presa internaţională a relatat recentul incident de la graniţa noastră cu Republica Moldova, atunci când vameşii statului vecin au refuzat să permită intrarea pe teritoriul de dincolo de Prut a unor delegaţii oficiale române, invitate la un eveniment de către primarul Chişinăului. „Este vorba clar despre un act contrar valorilor europene, care sunt, de asemenea, asumate de Moldova", a reacţionat şi ministrul român al afacerilor externe, Adrian Cioroianu.
Totuşi, reprezentanţi ai României la Bruxelles au declarat, pentru postul public de radio, că au fost de acord cu redactarea în „moldoveneşte" a proiectelor Comisiei Europene „numai în semn de sprijin pentru apropierea Chişinăului de UE". Acceptul tacit nu înseamnă, potrivit sursei citate, recunoaşterea denumirii de limbă moldovenească şi nici nu poate fi considerat un precedent pentru folosirea pe viitor a acesteia în documentele europene.
Frica de „anexare" şi situaţia din Transnistria
Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, a declarat, în cadrul unui interviu acordat ziarului „Adevărul", că autorităţile de la Bucureşti nu trebuie să insiste pe ideea „celor două state româneşti" întrucât ar putea aduce deservicii Chişinăului în relaţia cu Tiraspolul. „Dacă la Chişinău problema transnistreană rămâne la fel ca şi până acum, cu o negare a tot ce este moldovenesc, lucrurile acestea se percep ca nişte semnale clare că există intenţii foarte serioase care vor duce de fapt la inexistenţa statului Republica Moldova, în cinci, zece, cincisprezece ani de acum încolo.
Aceste elemente nu calmează deloc situaţia şi creează noi şi noi motive pentru cei de la Tiraspol să-şi fundamenteze poziţia că ei nu doresc să desfăşoare negocieri pe simplul motiv că Republica Moldova va fi anexată la România, iar ei pledează pentru independenţă", explică Marian Lupu. El insistă, în acest context, pentru „dreptul la autoidentificare" al cetăţenilor de peste Prut, apreciind că fiecare trebuie să decidă singur dacă este vorbitor de limbă română sau de „limbă moldovenească".
Sursa: Noul Adevarul
Citeste si: Cum se spune prostie pe moldoveneşte?
Romania recunoaste "limba moldoveneasca"
