O ediţie critică a Descriptio MoldaviaeO datorie împlinită după aproape 300 de ani
Un eveniment important a avut loc în istoria culturii contemporane europene, inclusiv în cea din spaţiul moldo-român: a ieşit de sub tipar o ediţie critică a Descrierii Moldovei (Descriptio Moldaviae) de Dimitrie Cantemir în două volume, editată de Institutul Cultural Român. Lucrarea s-a născut ca rezultat al unor mari eforturi intelectuale de mai mulţi ani în sensul acumulării de noi date din arhivele mai multor state privind această operă şi graţie cooperării ştiinţifice dintre cercetătorii moldoveni şi colegii lor de peste Prut. Academicianul Andrei Eşanu şi cercetătorul ştiinţific Valentina Eşanu din Chişinău, la îndemnul prietenesc al academicianului Virgil Cândea din Bucureşti, s-au adresat către latinistul român, profesorul Dan Sluşanschi, cu rugămintea de a realiza o nouă traducere a Descriptio Moldaviae. Acest lucru era oportun, dat fiind faptul că se ştia deja de existenţa a trei manuscrise latine ale acestei lucrări, două dintre care s-au păstrat la Biblioteca Institutului de Orientalistică din Sankt Petersburg al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse, datate cu anii 1716 şi, respectiv, 1726-1727, precum şi cel din Biblioteca regională „A.M. Gorki” din Odessa (Ucraina), lucrări ce conţineau diverse noutăţi, oferite de prelucrarea critică a datelor. Preluarea şi revizuirea a traducerii vechi nu mai corespundea situaţiei şi cerinţelor actuale.
În baza acestor trei manuscrise Dan Sluşanschi a efectuat traducerea şi a pregătit o ediţie critică aparte, care conţine textul latin şi traducerea Descrierii Moldovei – denumirea deplină – Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, însoţită de un studiu filologic şi indici ce reprezintă cel mai complet text latin şi, respectiv, cea mai completă traducere a acestei lucrări de epocă din cîte s-au făcut pînă acum. Noul volum al Descrierii Moldovei are 452 de pagini. În acest sens amintim că vechea traducere, editată la Chişinău, în 1957, conţinea doar 215 pagini (în imagine).
Academicianul Andrei Eşanu şi cercetătorul ştiinţific Valentina Eşanu, la rîndul lor, au realizat un studiu introductiv la noua traducere a Descrierii Moldovei, care, împreună cu notele şi comentariile de la fiecare capitol în parte, a constituit o ediţie aparte cu un volum de 406 pagini. Dan Sluşanschi în prefaţa editorială de la primul volum a specificat, cu o neascunsă admiraţie faţă de truda cercetătorilor moldoveni: „Colegilor de la Chişinău le revine rolul aparte de a da potrivit înaltei lor pregătiri în ştiinţe, un volum aparte, înzestrat cu un temeinic studiu introductiv care să ofere lămuririle necesare asupra genezei Descrierii Moldovei, asupra evenimentelor istorice ale epocii redactării şi asupra difuzării ei, din punctul de vedere al specialiştilor formaţi la şcoala istoricilor. Tot dînşii, în acelaşi spirit, au redactat şi un nou şir de note asupra problemelor istorice, topografice şi prosopografice puse de noua noastră ediţie”. Astfel, conform aceluiaşi Dan Sluşanschi, a fost împlinită o datorie a cercetătorilor de pe ambele maluri ale Prutului după aproape 300 de ani de la aşternerea Descrierii Moldovei în scris. Iar, pentru acei ce s-au aplecat cu dăruire asupra operelor atît de vitregite de soartă ale Principelui ea a fost şi rămăsese un vis de viaţă de om.
Oamenii de ştiinţă din Republica Moldova au studiat şi studiază vasta operă a Dinastiei Cantemirenilor – istorică, literară, muzicală. În 2006, bunăoară, dr. hab. Gheorghe Bobînă, cercetător ştiinţific principal din cadrul Institutului de Filozofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice al A.Ş.M., a scos de sub tipar noua sa carte întitulată „ANTIOH CANTEMIR – poet, gînditor şi om politic”. Anul următor urmează a fi marcat prin alte lucrări, acţiuni, generate de două mari evenimente, legate de neamul Cantemirilor: se împlinesc 335 de ani de la naşterea Principelui Dimitrie Cantemir şi 300 de ani de la naşterea fiului său Antioh Cantemir, personalităţi care, indiscutabil, aparţin culturii universale. La demersul Academiei de Ştiinţe a Moldovei către UNESCO anul 2008 ar putea fi declarat Anul Cantemir. Din Planul de acţiuni „Cantemiriana”, menit să reactualizeze importanţa acestor două figuri remarcabile în istoria culturii şi ştiinţei europene menţionăm doar un punct: un grup de autori din ţară şi din străinătate (Turcia, România, Germania, Rusia etc.) sub conducerea aceluiaşi savant istoric, acad. Andrei Eşanu, pregătesc un nou volum despre celebra dinastie Cantimirenii (Constantin Cantemir, Dimitrie Cantemir, Antioh Cantemir, Maria Cantemir, Ecaterina Cantemir şi alţii) în cadrul seriei „Academica”, volumul V, care va fi tradus şi în limbile rusă, germană şi turcă. Tatiana Rotaru
