Muncitorii proveniţi din statele europene emergente care lucrează în străinătate au trimis anul trecut în statele lor de provenienţă peste 50 miliarde USD
Sumele trimise anual acasă de către „căpşunarii“ care lucrează în străinătate au reprezentat de-a lungul timpului un sprijin financiar esenţial pentru statele destinatare. Până acum, nimeni nu a contabilizat aceste fonduri, cu toate că, pe măsură ce fenomenul migraţiei se intensifică, creşterea sumelor remise din străinătate către statele de origine ale emigranţilor devine o adevă rată problemă.
Recent, Fondului International pentru Dezvoltare Agricola(FIDA), din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), a realizat un studiu în colaborare cu Banca Inter-Americană pentru Dezvoltare, intitulat „Sending money home: Worldwide remittance flows to developing countries“, care dezvăluie că în anul 2006 „căpşunarii“ provenind din statele europene emergente care lucrează în străinătate au trimis în ţările lor de provenienţă o sumă de peste 50 miliarde USD. Statisticile arată că printre principalii destinatari se numără România, Albania, Republica Moldova, Ucraina, Polonia şi Federaţia Rusă. Surprinză tor, peste jumătate din sumele din străinătate trimise de „căpşunarii“ au fost orientate către regiunile din zona rurală.
Autorii studiului au reliefat că la nivel mondial lucrează peste 150 de milioane de „căpşunari“ provenind din statele în curs de dezvoltare şi care lucrează în străinătate. Aceştia au remis anul trecut din statele în care activează către ţările lor de origine peste 300 miliarde USD (n.r. - media unui transfer a fost de circa 2.000 USD/ muncitor), sumă care depăşeşte de 2,88 ori cuantumul banilor alocaţi sub formă de ajutor extern statelor în curs de dezvoltare (104 miliarde USD) şi de 1,8 ori valoarea investiţiilor străine directe în statele emergente (167 miliarde USD).
Studiul FIDA mai arată că la nivel mondial, din cei 150 de milioane de „căpşunari“, un procent de 16,66% (25 milioane persoane) provine din statele europene în curs de dezvoltare. Interesant este însă că, în medie, doar 10% dintre aceştia emigrează în străină- tate pentru a trăi şi a munci.
Pornind de la aceste date, studiul insistă pe faptul că „importanţa acestor sume pentru atenuarea sărăciei este evidentă, iar efectul asupra creşterii economice şi a investiţiilor este semnificativ“. În acest context, studiul FIDA subliniază că deşi „piaţa transferurilor monetare este destul de competitivă în ceea ce priveşte transferurile către Moldova, Polonia, România sau Federaţia Rusă“, în majoritatea ţărilor unde lucrează emigranţii din Europa de Vest, concurenţa între operatorii de transferuri monetare este abia la început, astfel că nu există mulţi furnizori ai acestor servicii. Mai mult, statisticile arată că unii emigranţi europeni care trimit bani în ţările de provenienţă din statele vest-europene se confruntă cu obstacole, întrucât numai băncile efectuează transferuri monetare.
În acest context, studiul subliniază că „trimiterea de fonduri din Italia şi Marea Britanie - cele mai căutate destinaţii de către emigranţi, către state precum România, Polonia sau Moldova este un proces mai competitiv şi mai eficient din punctul de vedere al costurilor decât în cazul transferurilor din Elveţia către Serbia“.
Referindu-se la statele care exportă cel mai mare număr de emigranţi în Europa, studiul nominalizează Federaţia Rusă. Astfel, susţin autorii studiului, Rusia acoperă 48% din numărul total de emigranţi din Europa, însă în acelaşi timp Rusia reprezintă principala destinaţie pentru „căpşunarii“ care provin din statele membre ale Comunităţii Statelor Independente.
În ceea ce priveşte principalii destinatari ai fondurilor provenite de la „căpşunari“, studiul nominalizează Federaţia Rusă, România, Moldova, Polonia şi Ucraina. Deşi este incredibil, sumele remise în aceste state de către „căpşunari“ au o pondere de aproape 20% în venitul pe cap de locuitor.
Statisticile subliniază că la nivelul Europei, sumele transferate din străinătate de către „căpşunari“ către statele lor de origine reprezintă 11% din venitul pe cap de locuitor, 2% din PIB şi 3% din valoarea exporturilor. De exemplu, anul trecut, sumele expediate de „căpşunari“ exclusiv către Moldova au reprezentat peste 30% din PIB, în vreme ce sumele trimise în ţară de cetăţenii români care lucrează în străinătate au cumulat 4,7 miliarde USD, sumă care a avut o pondere de 3,9% în PIB.
Studiul mai arată că deşi sumele remise de către „căpşunari“ în statele est-europene şi orientate către regiunile rurale de origine au o pondere mai mică decât în alte regiuni ale lumii, totuşi raportul insistă pe faptul că între fondurile provenite din străinătate pe cap de locuitor şi veniturile pe cap de locuitor în respectivele ţări se plasează la un nivel de 60% în comunităţile unde peste 35% din populaţie trăieşte în mediul rural.
Sursa: Interesul Public
