Consiliul Europei este din ce în ce mai alarmat de calitatea justiţiei în Republica Moldova, iar acest lucru se vede şi prin faptul că APCE a transmis în mod repetat, autorităţilor moldovene, un set de recomandări menite să fortifice instituţiile democratice.
CEDO a pronunţat în această săptămână, într-o singură zi, şapte hotărâri de condamnare a Guvernului de la Chişinău. În majoritatea cazurilor fiind vorba de proasta calitate a actului de justiţie şi de maltratarea persoanelor în locurile de detenţie. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a transmis de mai multe ori, autorităţilor moldovene, un set de recomandări menite să elimine aceste neclarităţi din actul de justiţie.
RECORD NEGATIV LA CEDO. În ultima lună, CEDO a stabilit 15 hotărâri de condamnare a Chişinăului, în procese intentate de cetăţeni moldoveni. De la 1 ianuarie 2006 până în prezent CEDO a condamnat Republica Moldova de 55 de ori, iar din 2001, de când la putere au revenit comuniştii, Guvernul de la Chişinău a fost condamnat de 90 de ori. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care, din 1997 (de când Republica Moldova a aderat la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului) până în 2001 – Chişinăul a pierdut un singur dosar. O analiză a motivelor invocate de CEDO scoate la iveală două probleme extrem de grave ale justiţiei moldoveneşti: subordonarea politică a sistemului judiciar şi nivelul înalt de corupţie. De cele mai multe ori Republica Moldova a fost condamnată pentru proasta calitate a actului de justiţie, maltratarea persoanelor în locurile de detenţie, neexecutarea hotărârilor instanţelor judiciare, îngrădirea libertăţii de expresie şi a accesului la informaţie.
RECOMANDĂRI. APCE a transmis recent Chişinăului un set de recomandări menite să încurajeze autorităţile să fortifice instituţiile democratice. Se sugerează în special excluderea şefului statului din procesul de numire şi promovare în funcţie a judecătorilor. Conform legislaţiei în vigoare, preşedintele numeşte prin decret judecătorii Curţii de Apel. Tot el numeşte, iniţial pentru 5 ani, în funcţii preşedinţii, vicepreşedinţii şi judecătorii instanţelor judecătoreşti după care, la expirarea acestui termen, beneficiază de dreptul discreţionar, de a-i reconfirma sau nu în funcţii până la atingerea de către aceştia a vârstei de 65 de ani. Culmea aberaţiei o găsim în Legea cu privire la statutul judecătorului potrivit căreia, fără acordul preşedintelui, un judecător din Republica Moldova nu poate fi sancţionat nici măcar administrativ.
CRITICI. Preşedintele Baroului de avocaţi din Moldova, Gheorghe Amihalachioaie, susţine că preşedintele ar trebui să renunţe la atribuţia de a numi judecătorii. El recunoaşte că puterea comunistă foloseşte justiţia pentru a-şi anihila concurenţii politici: “Atunci când un dosar are caracter politic sau este vorba despre un rival politic al guvernării este foarte greu ca această persoană să fie apărată. Aducem argumente, probe care îi dovedesc nevinovăţia... Cerem schimbarea măsurii de reprimare, dar nu suntem auziţi şi numai când ajungem la CEDO obţinem dreptate”. La rândul său, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Nicolae Clima, susţine că judecătorii care comit derogări de la normele eticii sunt sancţionaţi, dar a dat asigurări că judecătorii nu primesc indicaţii telefonice de la autorităţi: “Eu nu neg faptul că avem probleme în justiţie, dar Consiliul primeşte hotărâri drastice faţă de toţi cei care încalcă chiar şi independenţa”.
În ceea ce priveşte corupţia, Consiliul Europei constată că “există suficiente aparenţe de coruptibilitate a sistemului judiciar” din Republica Moldova. Experţii susţin că suspiciunile transpar din obişnuinţa stranie a multor judecători moldoveni de a nu-şi motiva hotărârile pronunţate.
Sursa: Jurnalul National, Vitalie Calugareanu
