"Suntem foarte îngrijoraţi şi, desigur, acţiunile Patriarhiei Române nu vor rămâne fără urmări", a declarat mitropolitul Kiril de Smolensk şi Kaliningrad, referindu-se la decizia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) de a reactiva trei episopii pe teritoriul Republicii Moldova. Situaţia pune sub semnul întrebării întâlnirea programată între patriarhii Daniel şi Alexei al II-lea, la 19 noiembrie.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis reactivarea Episcopiei de Bălţi (fostă a Hotinului), a Episcopiei Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail) şi a Episcopiei Ortodoxe a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fostă Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria). Mitropolia Moldovei de la Chişinău a cerut Patriarhiei Române să renunţe la această decizie, dar răspunsul de la Bucureşti a fost că problema celor trei episcopii va fi discutată la 19 noiembrie, la Moscova, la nivelul cel mai înalt al celor două Biserici. Până atunci, însă, între cele două biserici ortodoxe relaţiile nu sunt chiar atât de roz.
DEPENDENŢÅ. Pentru înţelegerea situaţiei, se cuvine să precizăm că pe teritoriul Republicii Moldova activează două unităţi ecleziale: Mitropolia Moldovei, care este dependentă canonic de Patriarhia de la Moscova, şi Mitropolia Basarabiei, care este dependentă de Patriarhia Română. Mitropolia Moldovei are cinci episcopii, iar cea a Basarabiei are patru episcopii, cu tot cu cele reactivate recent, adică atâtea câte avea şi până în 1944, când a fost desfiinţată. Cu toate acestea, decizia Patriarhiei Române este văzută ca un act necanonic.
REACŢII. "Ceea ce s-a întâmplat acum reprezintă o încălcare gravă a rânduielilor canonice, iar acest pas este îndreptat spre distrugerea unităţii sfintei Ortodoxii", a declarat preşedintele Departamentului pentru Relaţii Externe al Patriarhiei Moscovei, mitropolitul Kiril de Smolensk şi Kaliningrad, citat de Interfax. În acelaşi context, episcopul Egorievski Mark, vice-preşedenitele Relaţiilor Externe ale Patriarhiei de la Moscova, a spus că "Este o aventură expansionistă de culoare naţionalistă şi un act direct, care duce la scindarea lumii ortodoxe".
De asemenea, Episcopul Iustinian al Tiraspolului şi Dubăsarilor, a fost iritat de hotărârea Bisericii Ortodoxe Române, catalogând-o drept "jaf la drumul mare".
Patriarhia Română vine cu un răspuns care se bazează pe argumentele istoriei: "Această reactivare a fost consecinţa firească a faptului că anterior, printr-o hotărâre definitivă a Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova din 2004 şi prin modificările înregistrate la Statutul de organizare şi funcţionare a Mitropoliei autonome a Basarabiei, aceasta a fost recunoscută drept «succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv», cu eparhiile ei componente, Arhiepiscopia Chişinăului, Episcopia de Bălţi, Episcopia Basarabiei de Sud şi Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria. Aceste eparhii au fost reactivate de Mitropolia autonomă a Basarabiei şi înregistrate oficial de Guvernul Republicii Moldova, dispunând de personalitate juridică de câţiva ani". Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Costel Stoica a spus că: "Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nu a făcut altceva decât să ia act cu binecuvântare de recunoaşterea juridică a respectivelor eparhii ale Mitropoliei Basarabiei de către autorităţile de stat ale Republicii Moldova. Decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în legătură cu noua configuraţi bisericească din Republica Moldova nu se doreşte în nici un caz a fi generatoare de situaţii conflictuale, ea nefiind decât o recunoaştere a unei stări de drept".
SCURT ISTORIC AL MITROPOLIEI BASARABIEIMitropolia Basarabiei a fost creată după Marea Unire de la 1918 prin ridicarea Arhiepiscopiei de Chişinău la rangul de mitropolie. Organizarea propriu-zisă s-a facut prin legea de organizare a Bisericii Ortodoxe Române din 1925, primul Mitropolit fiind Gurie Grosu, urmându-i Efrem Enăchescu. Jurisdicţia Mitropoliei Basarabiei cuprindea arhiepiscopia Chişinăului, episcopia Hotinului şi Bălţilor şi Episcopia Cetăţii Albe-Ismail. Mitropolia Basarabiei a fost desfiinţată în timpul ocupaţiei sovietice din 1940-1941, iar mai apoi în timpul regimului comunist rus din 1944 până în 1992. Ea a fost înlocuită cu Eparhia Chişinăului care s-a aflat sub autoritatea Patriarhiei de la Moscova. În 1992, Sinodul BOR a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Aceasta şi-a reactivat eparhiile istorice, iar autorităţile Republicii Moldova le-au admis în legalitate astfel: Arhiepiscopia Chişinăului (în 2004), Episcopia de Bălţi (fosta Episcopie a Hotinului, în 2004), Episcopia Basarabiei de Sud (fosta Episcopie a Cetăţii Albe-Ismail, în 2006) şi Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria, în 2006).
VIZITA PF DANIEL LA MOSCOVALa 19 noiembrie, Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, are în agendă programată o vizită la Patriarhia Moscovei. Una dintre problemele de discutat între patriarhii celor două biserici este şi aceasta a episcopiilor din Basarabia. De la Patriarhia Moscovei, Mitropolitul Kiril a spus că îi este greu să presupună dacă întâlnirea va mai avea loc sau nu. "Ne-am exprimat că această întâlnire nu este posibilă la Moscova, deoarece aceasta va fi înţeleasă greşit în Moldova şi poate fi înţeleasă greşit în România şi chiar la noi", a spus reprezentantul relaţiilor externe ale Patriarhiei Rusiei. Patriarhia Română consideră că "ar fi regretabil" ca dialogul programat în noiembrie să fie afectat în vreun fel. Ar fi, în schimb, un prilej să se clarifice situaţia jurisdicţiilor din Republica Moldova.
Sursa: Jurnalul National, Daniela Sontica
