In speranta atragerii de capitaluri straine, Chisinaul joaca totul pe cartea amnistiei si impozitului zero pe profit.
Republica Moldova ar putea deveni, de anul viitor, principala tinta a investitorilor straini in regiune, dar, la fel de bine, ar putea sa-i si alunge. Guvernul de la Chisinau a anuntat zilele trecute ca urmareste sa elimine impozitul pe profit perceput persoanelor juridice incepand cu 1 ianuarie 2008 si ca statul va continua sa ofere agentilor economici posibilitatea stergerii datoriilor istorice acumulate la bugetele de stat, concomitent cu amnistierea capitalului pentru toate persoanele fizice si juridice. Considerate populiste si nu performante, masurile anuntate de Moldova au insa un mare risc. Analistii avertizeaza ca un posibil efect ar putea fi acumularea de pierderi bugetare de cel putin 1,5 miliarde euro, ceea ce ar trimite Chisinaul in criza bugetara si ar arunca reforma la groapa de gunoi a tranzitieiPachetul de masuri pe care il au in vedere autoritatile de la Chisinau ar putea transforma Moldova intr-una dintre cele mai ravnite destinatii de catre investitorii straini. Insa, la fel de bine, noua orientare economica ar putea sa aiba un efect de bumerang si, in loc de sporirea atractivitatii Moldovei, sa asistam la prabusirea veniturilor bugetare si la proliferarea fenomenului de neplata a datoriilor fiscale si in randul agentilor economici onesti. La o jumatate de an de la promovarea reformei fiscale hotarate de presedintele statului, Vladimir Voronin, care a lansat in aprilie trei initiative economice revolutionare - amnistierea capitalului, amnistierea fiscala si stabilirea cotei zero pe veniturile corporative - rezultatele se lasa inca asteptate. Daca amnistia fiscala a permis unui numar de circa 32.000 de agenti economici sa uite de datorii cifrate la 3,1 miliarde lei moldovenesti (aproximativ 188 milioane euro), amnistierea capitalului a esuat lamentabil. Asta pentru ca, potrivit site-ului Moldova Azi, pâna acum cateva zile doar doua persoane fizice si-au legalizat capitalul sub forma de bani si au achitat o taxa de 5% din valoarea totala. Nici firmele n-au avut o alta reactie: doar o persoana juridica si-a legalizat capitalul sub forma de active (o cladire), însa pretul nu a corespuns cu nivelul pietei.
Amnistia aduce relaxare fiscalaIn aceste conditii, tot mai multe voci din Moldova, analisti interni, dar si auditori externi, au inceput sa se indoiasca de succesul politicilor economice promovate de Chisinau. Acestia afirma, pe de o parte, ca agentii economici care achita la timp impozitele ar putea sa fie descurajati în a respecta legea, ca urmare a implementarii amnistiei fiscale, si, pe de alta parte, ca legalizarea capitalului nu va reusi sa scoata la lumina economia subterana, efect pe care il vizau direct autoritatile moldovene. Potrivit lui Valeriu Prohnitchi, cercetator la Centrul analitic „Expert-Grup“, institutia care, in finantarea Fundatiei Soros, a realizat un studiu privind impactul masurilor economice implementate de Chisinau, iertarea neconditionata a datoriilor si penalitatilor întreprinderilor din Moldova care au comis evaziuni fiscale creeaza un sentiment de injustitie din partea platitorilor de impozite onesti. „Amnistia fiscala poate duce la o indisciplina fiscala din partea contribuabililor cinstiti, pentru ca acestia vor considera ca evaziunea fiscala nu este o încalcare grava a legii“, sustine Prohnitchi, citat de agentia de stiri Infotag. Expertul a mai precizat ca neglijarea disciplinei fiscale afecteaza reputatia si credibilitatea guvernului, afirmând ca autoritatile ar trebui sa promoveze o politica fiscala mai dura si sa asigure agentii economici ca astfel de programe nu vor mai avea loc. La rândul lor, reprezentantii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS) confirma temerile analistilor independenti în legatura cu aparitia unei indiscipline fiscale din partea contribuabililor, însa ei spun ca acest lucru nu reprezinta o problema majora, pentru ca au fost obtinute rezultate destul de bune. Potrivit reprezentantilor IFPS, bugetul de stat a fost suplinit în urma colectarii impozitelor cu 27 milioane lei în luna iulie si cu 184 milioane lei în luna septembrie a anului curent, ceea ce demonstreaza ca, dupa implementarea amnistiei fiscale, contribuabilii continua sa achite în mod legal impozitele. Insa, sustin analistii, cresterea incasarilor bugetare e nesemnificativa, realitate care trebuie sa dea de gandit Chisinaului.
Cota zero = pierderi de 1,5 miliarde euroIntroducerea cotei zero a impozitului pe profitul reinvestit de agentii economici, care va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2008 (15% in prezent), va duce la pierderi de cel putin 1,5 miliarde euro in urmatorii trei ani. Potrivit analistului de la „Expert-Grup“, aceste pierderi vor fi suportate în special de bugetele locale, care îsi formeaza o treime din venituri din impozitul pe venit. Pentru compensarea acestor pierderi, transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale urmeaza a fi majorate cu 900 milioane lei - pâna la 2,9 miliarde lei în 2008, ceea ce va reduce considerabil autonomia financiara a autoritatilor locale.În opinia autorilor studiului, nu impozitul pe venit constituie elementul principal al poverii fiscale, ci TVA-ul si contributiile la fondul asistentei sociale, care sunt foarte mari. „Introducerea cotei zero la impozitul pe venit se va solda cu pierderi anuale de 563 milioane euro in urmatorii trei ani, echivalentul a 1,5% din PIB“, afirma Valeriu Prohnitchi. In bugetul de stat, impozitul pe venit are o cota de doar 3,2%, ce nu va influenta semnificativ volumul total al acumularilor. Desi pierderile bugetelor locale se preconizeaza a fi compensate in 2008 cu transferuri mai mari de la bugetul de stat, metoda va duce in final la o alta reducere a autonomiei financiare a autoritatilor locale, a avertizat expertul. Valeriu Prohnitchi a mai spus ca experienta Estoniei, tara care a servit ca model pentru autoritatile moldovene, sugereaza ca impozitul la cota zero poate atrage efecte semnificative doar in cazul in care vor fi implementate in paralel reforme mai largi, cu o integrare continua in economia europeana si mondiala si cu sporirea investitiilor directe in economia Moldovei. Ceea ce nu este valabil in Moldova de astazi.
Sursa: Saptamana Financiara, Eugen Ionica
