Un studiu al Consiliului European pentru Relatii Internationale avertizeaza ca Rusia va dicta strategia economica si politica a Europei.
In ciuda unei economii de 15 ori mai mari, a unui buget al apararii de 7 ori peste cel rus si a unei populatii de trei ori mai numeroase, UE a ajuns sa se comporte nu ca un partener, ci ca un subordonat al Rusiei lui Vladimir Putin, principala cauza fiind lipsa de unitate a statelor europene si lipsa de incredere in institutiile comunitare, precizeaza un studiu asupra relatiilor Rusia-UE elaborat de Consiliul European pentru Relatii Internationale (CERI).
In timpul celor doua mandate prezidentiale ale lui Vladimir Putin, Rusia a abordat relatia cu UE dupa principiul „divide et impera“. Moscova a avut 11 dispute bilaterale cu statele UE, nu insa cu Uniunea in ansamblu. Tot bilaterale sint si importantele contracte energetice semnate de Rusia cu Germania, Italia, Bulgaria, Ungaria sau Austria. Moscova si-a folosit marii magnati pentru a intari relatiile politice cu statele-cheie ale UE. Companiile energetice rusesti au stabilit parteneriate cu colosi precum E.ON si BASF in Germania, ENI in Italia, GDF si Total in Franta, precum si Gasunie in Olanda.
Sub presiunea acestei noi politici a Kremlinului, statele UE au ales sa devina fie parteneri ai Rusiei, fie adversari. Potrivit studiului citat, Grecia si Cipru au devenit „caii troieni“ ai Rusiei in cadrul UE. Explicatia este ca Grecia importa 75% din gazele naturale din Rusia, iar offshore-urile cipriote reprezinta cel mai mare investitor in economia ruseasca. De aceea cele doua tari, alaturi de Slovacia, s-au opus constant masurilor protectioniste propuse de Bruxelles in fata invaziei companiilor ruse de stat. La polul opus se afla „razboinicele“ Polonia si Lituania. Adversitatea acestor state fata de Rusia pare aproape sinucigasa, o data ce Gazprom furnizeaza 70% din gazele naturale ale Poloniei si 100% din gazele naturale si 90% din petrolul Lituaniei.
Romania se afla in compania selecta a Marii Britanii, in cercul „pragmatismului rece“ fata de Rusia. In aceeasi categorie studiul include si Olanda, Danemarca, Cehia si Letonia. Aceste state sint interesate de relatiile economice cu Moscova, dar nu ezita sa critice politica ruseasca. Romania nu importa insa decit 30% din necesarul de gaze, iar Marea Britanie este al doilea investitor in economia ruseasca. Pina acum pozitia Londrei a fost penalizata de Moscova prin eliminarea Shell si a British Petroleum din Rusia si escaladarea conflictului diplomatic in cazul asasinarii spionului Litvinenko.
Germania, Italia, Franta si Spania au o relatie privilegiata cu Rusia, iar studiul le numeste „parteneri strategici“ ai Moscovei. Cauzele tin de faptul ca Germania si Italia constituie prima, respectiv a doua piata de desfacere a gazelor naturale rusesti. Germania este principalul partener comercial al Moscovei si al cincilea mare investitor strain. Francezii de la Total au ramas singura companie acceptata de Rusia in exploatarea marilor zacaminte de hidrocarburi, iar Parisul a gasit in Moscova un partener in promovarea unei politici multipolare, considera cei de la CERI.
Ambivalenta fata de Moscova caracterizeaza Austria, o placa turnanta a gazoductelor care vin din Rusia sau Bulgaria, unde rusii de la Lukoil produc 5% din PIB. Finlanda, Ungaria si Slovacia depind si ele in proportie de 100% de gazele naturale din Rusia. Astfel, Slovacia a fost singurul stat UE care s-a opus trimiterii unei misiuni de pace a UE in Republica Moldova si sprijina pozitia Rusiei in Kosovo.
CERI a fost infiintat in acest an cu scopul de a favoriza adoptarea unei „culturi strategice comune“ in cadrul UE. Din conducerea sa fac parte Joschka Fischer, fost sef al diplomatiei germane, Martti Ahtisaari si istoricul britanic Timothy Garton Ash. CERI a fost creat dupa modelul organismului omonim din SUA si este finantat de George Soros.
Sursa: Cotidianul
