Foştii sateliţi sovietici se tem că înţelegerile dintre greii lumii se vor face pe spinarea lor
Pentru a îmblânzi poziţia tot mai irascibilă a Moscovei în dosarul Kosovo şi în cel cu privire la Iran, Statele Unite caută să facă ruşilor concesii acceptabile.
În acest sens, Washingtonul elaborează un întreg pachet de propuneri menite să învingă opoziţia Rusiei în chestiunea independenţei provinciei sârbe, dar şi pentru a obţine sprijin rusesc pentru noile sancţiuni împotriva Teheranului, adoptate de Administraţia Bush.
Washingtonul este presat de timp şi ar putea face mari concesii în faţa Rusiei, estima, pe un ton de avertizare, publicaţia americană "The Herald Tribune".
În primul rând se apropie scadenţa în dosarul Kosovo, având în vedere că la 10 decembrie expiră ultimul termen acordat Serbiei şi provinciei separatiste pentru a ajunge la un acord în cadrul negocierilor. Totodată, Washingtonul se arată extrem de interesat să obţină sprijinul Rusiei pentru înăsprirea sancţiunilor împotriva Iranului, ţară recent vizitată de Vladimir Putin şi cu care Moscova încearcă să strângă relaţiile, explică publicaţia citată.
În al doilea rând, SUA, dar şi Europa sunt în prezent preocupate în legătură cu decizia Rusiei de a ieşi din Tratatul Forţelor Convenţionale (CFE), document considerat piatra unghiulară a sistemului de securitate european de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Preşedintele rus Vladimir Putin ameninţase relativ recent că Rusia va părăsi CFE în replică la planurile SUA de a amplasa scutul antirachetă în Polonia şi Cehia.
Explicaţia SUA potrivit căreia "scutul" e menit contracarării unui eventual atac din partea Iranului a fost tratată în Rusia ca o minciună sfruntată. Ruşii sunt convinşi că scutul, ca şi noile baze americane din România şi Bulgaria, reprezintă o manevră dintr-un plan american de intimidare, ostil Moscovei.
Temerile Europei de Est
"Statele de la Marea Baltică şi din Europa de Răsărit sunt înfricoşate de faptul că SUA şi Putin vor încheia o înţelegere mare" pe la spatele lor, a declarat Tomas Valesek, şeful Secţiei de politică externă şi probleme de apărare din cadrul Centrului de reforme europene, cu sediul la Londra.
"Aceste ţări (din Europa de Est) se tem că, în cazul unei relaxări, apetitul lui Putin va creşte şi mai mult", explică acelaşi expert, indicând că "Putin ar putea să profite de această afacere cu Washingtonul pentru a-şi redobândi influenţa în Georgia sau Republica Moldova". Expertul citat a declarat că Europa de Est este, pur şi simplu, îngrozită că ar putea deveni din nou monedă de schimb în jocurile greilor lumii.
În acest context, un înalt diplomat din cadrul NATO a declarat, pentru "The Herald Tribune", sub rezerva anonimatului, că "SUA caută cu disperare o modalitate de a obţine sprijinul Rusiei în dosarul Kosovo şi în cel privind Iranul, căutând în acelaşi timp să menţină CFE". "Rămâne de văzut dacă Rusia va accepta un compromis şi dacă vor fi de acord şi statele mici din NATO", a afirmat diplomatul citat.
Efecte nedorite
Dacă Moscova refuză în continuare să susţină separarea Kosovo de Serbia, SUA şi majoritatea statelor din UE pot recunoaşte oricum independenţa kosovarilor. Acest pas este de natură să destabilizeze şi mai mult situaţia din Balcani şi să ducă la deteriorarea raporturilor cu Moscova. În final, Rusia şi China vor bloca în Consiliul de Securitate al ONU noile sancţiuni împotriva Iranului, avertizează diplomaţi de la Washington, citaţi "The Herald Tribune".
Putin a ameninţat la 12 decembrie anul trecut cu ieşirea Rusiei din CFE dacă cele 56 de ţări semnatare ale tratatului nu ratifică varianta revizuită a documentului aflată în dezbatere încă din 1999.Secretarul în Ministerul de Externe al Letoniei Zygimantas Pavilionis consideră că, din cauza problemelor globale, care ocupă cea mai mare parte din agenda zilei, SUA nu-şi concentrează atenţia la interesele adevărate ale Rusiei în relaţiile cu vecinii.
"Desigur, este foarte important dialogul cu Rusia în chestiunea CFE, dar, cu tot respectul faţă de acest dialog, ar fi bine ca prietenii noştri americani şi UE să acorde o atenţie mai mare la ceea ce se va întâmpla în viitoarele luni în ţările vecine cu Rusia", a declarat Pavilionis.
Argumentele Moscovei
În anul 1999, Rusia a acceptat să-şi retragă trupele de care dispune în Georgia şi Republica Moldova, două republici foste sovietice. Dacă Moscova şi-a retras aproape în totalitate efectivele din Georgia, din Transnistria nu are de gând. În consecinţă, aproape toate ţările, inclusiv Republica Moldova, au refuzat să ratifice varianta revizuită a CFE.
În ultimul timp, Rusia a pus propriile condiţii pentru retragerea trupelor sale din Transnistria, regiune separatistă din estul Republicii Moldova. Mai întâi ţările participante la OSCE - organizaţia internaţională ce mediază diferendul transnistrean - să ratifice amendamentele la CFE, iar ţările baltice să adere imediat la tratat.
Moscova reclamă că statele baltice - Letonia, Lituania şi Estonia - pot şi în prezent să-şi mute din loc în loc, fără nicio restricţie, soldaţii şi tehnica militară, ameninţând în acest fel interesele de securitate ale Rusiei. Aceasta, în pofida faptului că ţările baltice nu dispun de armate impresionante şi au forţe aeriene limitate.
Rusia susţine că, după aderarea celor trei ţări baltice la NATO în 2006, acestea reprezintă un pericol şi mai mare pentru securitatea sa, motivând că Alianţa Nord-Atlantică poate să facă ce vrea pe teritoriul lor. Tot atât de virulent, Moscova se exprimă şi la adresa extinderii în continuare a NATO în spaţiul său tradiţional de influenţă.
Sursa: Adevarul, Cristina Oroveanu
