Haosul ideologic din capul fostului general de militie Voronin este teribil. Se crede urmasul lui Stefan cel Mare, dar a sarbatorit cu mare fast Revolutia din octombrie 1917, de fapt, lovitura de stat data de Lenin si ciracii sai. Circarul de la Chisinau nu este la „prima abatere”, din moment ce zilele trecute anunta ca Iisus Hristos a fost primul comunist din istorie, asa ca nu vom zabovi prea mult asupra sa si a neuronilor sai. Important este ca, la Chisinau, guvernul a anuntat ca va infiinta in perioada imediat urmatoare o structura specializata pentru efectuarea de traduceri oficiale ale documentelor internationale din alte limbi in limba moldoveneasca si viceversa. Ca exista deja traduse in limba romana si puteau fi preluate identic - exista chiar un protocol in acest sens - nu mai conteaza. Neobolsevicii aflati la putere in stanga Prutului tin mortis sa legifereze o monstruozitate istorica si lingvistica: „limba moldoveneasca”. Creatie a lui Stalin, „limba moldoveneasca” este imbratisata cu alte scopuri. Caci problema limbii, asa cum mi-a explicat amicul meu Dan Dungaciu, specialist in problemele acestei zone, este una politica. Si geopolitica. De aici vine confruntarea si de aici nevoia de a intra in profunzimile unui conflict neostoit si care tinteste mult mai departe decat eventualul statut al unui dictionar jalnic, penibil si jenant astazi chiar si pentru comanditarii lui. Iar miza discutiei atinge, in grade diferite, nu numai Chisinaul, Moscova sau Bucurestiul, dar, mai nou, si Bruxelles-ul.Recunoasterea statului independent Republica Moldova, ideea axiala a diplomatiei de la Bucuresti, exprimata explicit sau implicit, a fost apartenenta incontestabila a acesteia la spatiul de cultura si civilizatie romanesc. Mai exact, Bucurestiul a marsat in diplomatie pe sintagma prezenta astazi in Strategia de Securitate a Romaniei, „doua state, o singura natiune”.„Fara ideea ca Republica Moldova este parte a spatiului de cultura si civilizatie romanesc nu se justifica, de fapt, niciun efort in plus, nicio presiune mai apasata a Romaniei in favoarea Chisinaului pe scena publica internationala. Caci ar aparea, firesc, intrebarea: de ce insistenta pentru R. Moldova si nu pentru alta tara? De aici importanta cruciala in proiectul romanesc de politica externa a sintagmei „limba romana”. Tocmai pentru ca R. Moldova nu este si nu poate fi pentru Bucuresti un stat ca oricare altul. Aici nu e vorba de cearta de cuvinte”, explica Dungaciu.Clar ca buna ziua. Respingand ideea de limba romana, de spatiu cultural comun, Chisinaul mizeaza prin infiintarea acestei barbarii - limba moldoveneasca - la separarea definitiva de arealul romanesc, la tot ce inseamna Romania. Asta e marea miza pe care nu o pricep multi la Bucuresti. Recunoscand limba moldoveneasca e ca si cum ai recunoaste ca Basarabia este altceva decat pamant romanesc. Ceea ce dincolo de Prut se si asteapta...
Sursa: EVZ, Florian Bichir
