Recent (6.11.07) Guvernul a decis constituirea unei institutii de stat speciale pentru traducerea documentelor internationale in „limba moldoveneasca” si invers. Aceasta decizie a fost motivata de „aprofundarea integrarii europene a Republicii Moldova”, care ar necesita eforturi in ce priveste traducerea si certificarea tratatelor internationale in limba oficiala. Aceasta initiativa pare irationala si nefondata, deoarece:
• Republica Moldova este deocamdata departe de orizontul integrarii europene. Formatul de integrare europeana la care participa Moldova prevede armonizarea legislatiei nationale la standardele europene si nicidecum nu transpunerea acquis-ului comunitar. In aceste sens, mai logic ar fi ca functionarii de stat responsabili de apropierea legislatiei nationale de cea europeana sa cunoasca limbile de circulatie europeana (inclusiv romana), in care este scris aquis-ul comunitar. Astfel, acesti fuctionari ar putea utiliza documentele europene in mod selectiv, fara a avea nevoie de traducerea celor aproximativ 1000000 pagini de acquis comunitar.
• Procedura este prea scumpa. Daca sa presupunem ca institutia respectiva va trebui sa traduca legislatia europeana in limba de stat, atunci cheltuielile la prima etapa se vor ridica pana la cel putin 8 mln. lei (calculat la tariful mediu 80 lei per pagina pentru traducere tehnic calificata). Dar avizarea oficiala si verificarea traducerilor ar ridica costurile la un nivel mult mai inalt.
• In Moldova exista deficit de traducatori calificati. In Romania traducerea aqcuis-ului a luat circa 5 ani. In Moldova, unde avem mult mai putini traducatori profesionisti traducerea acquis-ului ar dura cel putin de 4 ori mai mult (in ipoteza ca acquis-ul existent in limba romana nu va fi pur si simplu preluat cu calificativul „limba moldoveneasca”).
• Costurile de oportunitate foarte mari. De fapt, acquis-ul comunitar deja exista tradus intr-o limba inteleasa de functionarii de la Chisinau - limba romana. Legislatia europeana a fost tradusa si este in continuare tradusa de Oficiul de Traduceri de la Bucuresti, in legatura cu obligatiunea Romaniei de a efectua traducerea integrala a acquis-ului european. In aceasta situatie, institutia de traduceri din Moldova va avea doua optiuni: 1) sa preia cele efectuate de Romania, recunoscand in acest fel identitatea limbii vorbite la Chisinau cu cea de la Bucuresti sau 2) sa repete traducerea realizata de partea romaneasca in procesul de pre-aderare si post-aderare la UE, cu alte cuvinte sa arunce banii in vant. Si aceasta in contextul in care traducerea realizata de Romania deja a fost recunoscuta de organele europene abilitate si se aplica la nivel european.
• UE sprijina traducerea documentelor europene. Departamentul de Asistenta Tehnica si Schimb de Informatie (Technical Assistance Information Exchange-TAIEX), din cadrul Directiei Generale pentru Traduceri a Comisiei Europene, ofera suport tehnic si informational, inclusiv in procesul de traducere a legislatiei europene pentru tarile candidate la aderare, precum si pentru cele incluse in Politica Europeana de Vecinatate. De asemenea, pentru comunitatile sau tarile care vorbesc aceeasi limba TAIEX faciliteaza colaborarea dintre Oficiile de Traduceri din tarile respective. Prin urmare, daca Republica Moldova ar accepta la nivel oficial aplicabilitatea limbii romane, atunci TAIEX ar putea sa contribuie la relationarea Oficiului de Traduceri de la Bucuresti si eventuala institutie moldoveneasca de acest gen in vederea traducerii si/sau chiar preluarii documentatiei europene. In aceasta situatie, de fapt, institutia de traduceri de la Chisinau, ar deveni inutila.
Este bizar cat de ineficiente din punct de vedere economic pot fi solutiile gasite de politicieni. Creand institutia traducerilor oficiale, Republica Moldova renunta in mod benevol la utilizarea unuia din putinele avantaje – identitatea lingvistica cu Romania – pe care le-ar putea utiliza pentru apropierea sa de Uniunea Europeana. Situatia data aminteste foarte mult de natafletul care dorind sa curete copacul isi taie creanga de sub picioare.
Sursa: "Expert-Grup"
