Patriarhia Romana a reactivat trei episcopii dincolo de Prut, in beneficiul Mitropoliei Basarabiei, dar spre nemultumirea Patriarhiei Ruse si a Mitropoliei Moldovei, ce-i e subordonata. Disputa dintre patriarhiile de la Bucuresti si Moscova privind pastorirea ortodocsilor din Basarabia are ca miza cea mai mare avere bisericeasca de peste Prut.
Daca ar fi puse cap la cap, bunurile furate de sovietici Mitropoliei Basarabiei, in urma cu sase decenii, ar valora mai mult decit averea lui Oleg Voronin, fiul presedintelui Moldovei, considerat astazi cea mai bogata persoana de peste Prut, cu circa un miliard de dolari in conturi. Asta e evaluarea estimativa pe care au facut-o atit reprezentantii Patriarhiei Moscovei, cit si cei ai Patriarhiei Romane, si care intretine de 15 ani conflictul dintre cele doua Biserici „surori“.
Considerata, inainte de ocupatia sovietica, cea mai bogata dintre mitropoliile Patriarhiei Romane, Mitropolia Basarabiei a fost numita de Gala Galaction, care a petrecut doua decenii in Basarabia, „eparhia de aur“ a Bisericii Romane. Dintre cele 1.090 de biserici, doar 156 au scapat insa de tavalugul comunist. „Doar 80-90% dintre acestea apartin Mitropoliei Basarabiei. In 1992, noi am inceput asa cum incep doi tineri care se casatoresc, de la lingura si furculita“, spune IPS Petru, mitropolitul Basarabiei, membru al Sfintului Sinod al BOR. Dincolo de miza materiala, ce presupune interminabile lupte in justitie, interesul major al celor doua patriarhii in Basarabia este de alt ordin. „Controlul sufletelor“, sintetizeaza Vitalie Nagacevski, avocatul care a reprezentat Mitropolia Basarabiei la CEDO in procesul de recunoastere a statutului sau juridic.
Manipularea credinciosilor este atribuita insa doar Mitropoliei Moldovei, subordonata Moscovei, intrucit aceasta este pentru moment „mostenitoarea“ a ceea ce a mai ramas din imensa avere bisericeasca de dinainte de razboi. Ea detine majoritatea bisericilor si controlul aproape complet asupra imobilelor din capitala Moldovei care au apartinut vechii Arhiepiscopii de Chisinau si care au ramas in picioare. In comparatie cu aceasta, ceea ce administreaza Mitropolia Basarabiei, reactivata in 1992, este insignifiant. Majoritatea celor 300 de parohii la care a ajuns in acest moment sint biserici noi, unele practic inexistente inca, cu cladiri in diferite faze de constructie. Patriarhia Romana este deocamdata in faza de „cucerire a teritoriului“ sau, altfel spus, de misionarism. Intrucit cei mai multi preoti si credinciosi s-au temut sa iasa de sub ascultarea Patriarhiei Ruse, strategia aplicata de Patriarhia Romana a fost aceea de a crestina acele locuri in care ateismul a gasit teren fertil in timpul comunismului. Sint locuri in care fie nu au existat biserici, fie au fost darimate sau transformate in altceva, de regula in depozite. Asadar, principalul obiectiv al Patriarhiei Romane a fost acela de a ocupa locurile ignorate de Mitropolia Moldovei si abia apoi acela de a atrage preotii si credinciosii de sub pastorirea Moscovei.
Stirea completa in: Cotidianul
Mirela Corlatan
Lista bunurilor ce au apartinut Mitropoliei Basarabiei, pe www.cotidianul.ro/select
