ORAŞUL CHIŞINĂU VĂZUT PRIN PRISMA UNEI CAPITALE EUROPENEAgenţia de rating şi investigaţii „Fin-Consultant RI” şi revista „Fin-Consultant” au efectuat sondajul „Chişinău este o capitală europeană sau nu?” cu scopul de a determina atitudinile şi sugestiile chişinăuienilor vizavi de imaginea capitalei Republicii Moldova, activitatea autorităţilor municipale şi priorităţile de dezvoltare a capitalei noastre.
Sondajul a fost efectuat în municipiul Chişinău, pe un eşantion de 267 de respondenţi – funcţionari publici, manageri, muncitori, profesori universitari, savanţi, businessmeni, studenţi şi chiar turişti de peste hotarele ţării, fiind utilizată metoda chestionării individuale.
Rezultatele sondajului arată că 61,1 la sută dintre cei intervievaţi nu consideră oraşul Chişinău drept o capitală europeană din următoarele considerente: serviciile publice funcţionează imperfect, aspectul arhitectural nu corespunde imaginii de capitală europeană, nivelul de viaţă şi de cultură generală a populaţiei lasă de dorit, economia urbei este slab dezvoltată, funcţionarilor nu le pasă de nevoile chişinăuienilor, abuzurile birocratice nu sînt contracarate, iar justiţia funcţionează ineficient.
30,3 la sută dintre respondenţi consideră că imaginea capitalei cel mai mult este ştirbită de nivelul insuficient de cultură al locuitorilor ei, 26,3 – de blocajele din reţeaua de transport, iar 23,7 – de atitudinea funcţionarilor publicii.
92,5 la sută dintre cei chestionaţi au menţionat calitatea proastă a serviciilor publice în municipiul Chişinău, iar fiecare al patrulea respondent este de părerea că anume acesta ar fi motivul principal al exodului populaţiei din municipiul Chişinău şi nu salariile inadecvate sau condiţiile de muncă dificile.
69,2 la sută dintre cei chestionaţi nu sînt mulţumiţi de activitatea autorităţilor municipale, 15,4 la sută consideră că în Chişinău trebuie organizate alegeri repetate şi doar 9,6 procente au menţionat că municipalitatea activează eficient.
Printre problemele prioritare, ce necesită a fi soluţionate în tendinţa de a accede la standardele de capitală europeană 32,2 la sută dintre cei chestionaţi au numit sporirea nivelului a tot ce ţine de cultură, 29,6 la sută văd prioritară îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, prin schimbarea atitudinii funcţionarilor publici faţă de contribuabili, 19,8 la sută se pronunţă pentru dezvoltarea turismului, iar 17,3 la sută pentru dezvoltarea reţelei de transport. În opinia celor chestionaţi, atractivitatea turistică a capitalei noastre poate fi dezvoltată, sporind numărul activităţilor culturale de masă şi a localurilor de divertisment, concomitent cu îmbunătăţirea culturii deservirii în hoteluri, restaurante şi alte localuri publice. De asemenea, este necesar a dezvolta teatrul şi alte arte frumoase, a promova Republica Moldova pe arena internaţională, iar alături de tipurile de transport urban existente în prezent în Chişinău, este necesar a dezvolta transportul suburban (metroul), pentru care s-au pronunţat 35,8 la sută dintre respondenţi.
Majoritatea respondenţilor consideră că evoluţia spre bine a situaţiei în municipiul Chişinău depinde, în special, de îmbunătăţirea activităţii Consiliului municipal. În scopul stimulării responsabilităţii funcţionarilor municipali 34,7 la sută dintre cei chestionaţi pledează pentru stabilirea clară a responsabilităţilor fiecărui funcţionar public, 33,1 la sută sînt pentru obligativitaea recuperării de către funcţionari a prejudiciilor cauzate de calitatea proastă a serviciilor publice, iar 24,8 la sută văd sporirea eficienţei managementului autorităţilor municipale drept soluţie pentru toate problemele capitalei.
