Orice disputa sau scandal din Republica Moldova, fie din domeniul politic, economic, social sau cultural, are ca substrat lupta pentru influenta asupra tånarului stat, nascut in 1991. De o parte este Federatia Rusa, cu toata forta strategica pusa in slujba mentinerii influentei in ceea ce este cunoscut drept Spatiul Post-Sovietic (SPS). De cealalta parte este Uniunea Europeana, care a inclus Republica Moldova in Politica Europeana de Vecinatate, cu scopul de a crea o zona limitrofa prospera din punct de vedere economic, sigura din punct de vedere militar si predictibila din punct de vedere politic. Pozitiile sunt ireconciliabile, de aceea se poate vorbi de un „joc de suma nula“.
In 1999, odata cu decaderea lui Boris Eltin si cu preluarea puterii de catre Vladimir Putin, Federatia Rusa si-a fixat ca obiectiv revenirea la statutul de superputere mondiala activa. Primele semnale concrete au aparut atunci. Strategia pe termen mediu a cooperarii cu UE stabilea ca obiectiv „consolidarea rolului Rusiei ca putere dominanta in crearea unui nou sistem de relatii interstatale politice si economice in spatiul CSI“. De asemenea, in Cartea Alba a Apararii, se preciza ca „expansiunea blocurilor militare si uniunilor in detrimentul securitatii militare a Rusiei sau a aliatilor sai“ constituie o amenintare externa „a carei neutralizare este in sarcina Fortelor Armate ale Federatiei Ruse“.
Astfel, din 1999, Moscova actioneaza in spatiul ex-sovietic in logica politicii de forta. Startul a fost luat, insa, prea tarziu pentru a mai putea impiedica Estonia, Letonia si Lituania sa intre in aliantele politico-militare occidentale – UE si NATO. De partea cealalta este Uniunea Europeana, care, prin extinderi succesive, a ajuns in zone considerate de Moscova drept de interes national. UE a lansat conceptele de Europa Largita si de Politica Europeana de Vecinatate cu scopul de a securiza zonele de frontiera. Ideea este de a elimina sursele de insecuritate, imigratie ilegala, trafic sau saracie endemica.
Alaturi de UcrainaZonele in care acum se intretaie cele doua strategii sunt Ucraina si R. Moldova. Ambele state apartin de Spatiul Post-Sovietic si, simultan, sunt incluse in Politica de Vecinatate a UE. Situatia tensionata de pe scena politica din Ucraina este endemica. In Republica Moldova, potentialul este cel putin similar.
Daca Rusia foloseste „politica de forta“, Uniunea Europeana foloseste paradigma integrationista si elemente de „soft power“ – cooperare economica, ONG-uri, investitii economice transparente, proiecte culturale.
Romania este un vector important in politica mai larga a Uniunii Europene. Este in interesul imediat al Romaniei ca la granita de est sa se afle un stat democratic, prosper, in care sa nu existe riscuri de securitate generate de conflicte inghetate sau de prezenta unor forte militare impredictibile. Pe termen lung, Romania poate spera ca vor fi create premisele politice si economice pentru readucerea unei mari parti a Basarabiei istorice in interiorul granitelor unui singur stat romanesc, in interiorul UE.
Intre actiunile UE si ale Rusiei, se afla o populatie derutata, divizata si o clasa politica care asculta de ordinele Moscovei, dar mai face cu ochiul si catre Bruxelles. Intr-o lucrare recenta asupra relatiilor pe triunghiul Rusia-UE-Ucraina, Institutul pentru Studii Europene foloseste trei dimensiuni de analiza: geoeconomica, geopolitica si socio-culturala. In urma unei documentari la fata locului si a unor discutii cu oficiali de la Chisinau, „Gardianul“ face o trecere in revista a raporturilor de forte pe cele trei paliere. Daca pe planurile geo-economic si geo-politic Rusia detine controlul, meciul se joaca la limita pe planul socio-cultural.
Economie Pe plan geo-economic, Republica Moldova este legata de maini si de picioare in relatia cu Rusia, in primul rand din lipsa de resurse energetice proprii.
In timpul iernii 2005-2006, Rusia si-a aratat coltii si a intrerupt distributia de gaz timp de 16 zile. Consecintele au fost previzibile – Chisinaul a cedat, acceptand sa plateasca un pret mai mare catre Gazprom. Proprietatea asupra conductelor de gaz din Republica Moldova se afla in proces de transfer catre Gazprom. In plus, compania MoldovaGaz este detinuta, in proportie de 63,4% de gigantul rus. Republica Moldova consuma in medie 2,5 miliarde de metri cubi de gaz anual, cantitate importata in totalitate din Rusia, la un pret (convenit pe 2007) de 170 de dolari pe mia de metri cubi. Zona separatista din stanga Nistrului consuma anual in medie 1,1 miliarde mc, fara sa plateasca, datorita sprijinului politic de care beneficiaza.
Razboiul exporturilorUn alt instrument de forta aflat la dispozitia Federatiei Ruse este accesul la piata de export pentru produsele agricole. Vinurile produse in Republica Moldova au avut accesul blocat pe piata Rusiei timp de mai mult de un an, fapt care a dus la dezechilibre macro-economice.
De partea cealalta, UE a incearca sa aduca Republica Moldova pe linia unei economii functionale de piata. Principalele directii si modalitati de asistenta sunt incluse in Planul de Actiune UE-Moldova, semnat in 2005, pentru o perioada de 3 ani. Bruxelles-ul se angajeaza sa acorde asistenta financiara pentru reducerea deficitelor comerciale si asteapta reforme structurale si imbunatatirea climatului investitional.
In prezent, investitiile in economia Republicii Moldova pot fi definite drept „investitii politice“, sprijinite de ratiuni politice, si nu economice. Cele mai multe investitii au ca tara de provenienta Rusia.
In ultimul timp, companiile romanesti si-au facut loc pe piata Republicii Moldova, avand cote de piata in crestere: Automobile Dacia, Petrom, Romstal sau European Drinks. Dacia a fost pe primul loc in 2006 ca numar de automobile vandute, cu aproape 900 de unitati. Pe primele 10 luni ale acestui an au fost vandute 688 de unitati Logan, ceea ce inseamna o cota de piata de 12,7%, potrivit unui oficial al companiei.
In fata acestor realitati, elita politica de la Chisinau are o marja de manevra foarte mica. Presedintele comunist Vladimir Voronin si-a exprimat in mai multe randuri optiunea pentru a adera la proiectul uniunii economice Rusia-Belarus. Pe de alta parte, nu isi poate permite sa refuze apropierea de Uniunea Europeana.
Politica strategicaPe plan geostrategic, situatia este la fel de sumbra. Rusia are controlul absolut asupra regiunii separatiste transnistrene si nu va ceda acest avanpost. Cele mai recente negocieri pornesc de la urmatoarele premise: Chisinaul ar urma sa obtina suveranitatea asupra Transnistriei, care va beneficia de o autonomie larga. In schimb, Chisinaul se va angaja in fata Rusiei ca va ramane neutru, ca va recunoaste proprietatile rusesti din Transnistria si ca va fi de acord ca misiunea militara internationala care va ramane pe teren sa fie controlata de Moscova.
In directia opusa, Republica Moldova a facut cateva gesturi diplomatice, fara o relevanta practica deosebita. In 2005, Chisinaul s-a aliniat obiectivelor UE privind Politica Externa si de Securitate Comuna. De asemenea, in 2006, guvernul a aprobat Planul Individual de Actiune pentru Parteneriat Moldova – NATO. Clasa politica de la Chisinau trebuie sa mearga pe sarma intre cele doua poluri de putere.
Lumina vine de la RasaritComunistii lui Voronin, aflati la putere, urmeaza linia Moscovei, adoptand un discurs agresiv la adresa Romaniei. Comunistii au insa o limita - momentul in care s-ar discredita total in fata alegatorilor romanofoni. Dovada a fost refuzul lui Voronin de a semna, in 2003, planul Moscovei de solutionare a conflictului din Transnistria.
In opozitie se si afla partide pro-europene sau chiar unioniste. Liderii politici ai acestor partide stiu insa ca au o marja mica de manevra, chiar si in cazul in care ar ajunge la putere in 2009. Robinetul de la teava cu gaze si regimul-marioneta de la Tiraspol se afla in mana Moscovei si sunt putine sanse pentru vreo schimbare spectaculoasa in viitorul previzibil.
Limba si culturaPe plan socio-cultural, lupta pentru sufletul si mintea omului simplu este permanenta, iar Romania se implica foarte activ alaturi de Uniunea Europeana. Puterea comunista de la Chisinau incearca sa indeparteze populatia de Romania si de Uniunea Europeana prin interventii in viata confesionala, in piata media si prin declaratii politice.
Disputa dintre Mitropolia Basarabiei, parte a Patriarhiei Romane, si Mitropolia Moldovei, subordonata Patriarhiei Ruse, este in toi. Puterea comunista sprijina in mod deschis Mitropolia Moldovei, iar singurele succese obtinute de Mitropolia Basarabiei au fost obtinute prin intermediul Curtii Europene pentru Drepturile Omului. In prezent, Mitropolia Basarabiei are in subordine 200 de parohii si se afla intr-o continua expansiune, sprijinita de Patriarhia de la Bucuresti. Mitropolia Moldovei are credinciosi si romanofoni, si rusofoni, insa are o implicare politica fatisa in sprijinul Partidului Comunistilor. Vitalie Nagacevshi, avocat care a sustinut Mitropolia Basarabiei la CEDO, spune ca este vorba despre o lupta pentru „controlul asupra electoratului, asupra sufletelor“.
De vorba cu Vasile StatiO alta disputa importanta este cea asupra identitatii romanilor din Republica Moldova. Puterea comunista insista continuu pe doctrina moldovenismului, inclusiv a „limbii moldovenesti“, tot in incercarea de a se delimita de Romania. Vasile Stati, autorul celebrului dictionar romano-moldovean, nu neaga forma si fondul comun al limbii literare pe cele doua maluri ale Prutului. Stati sustine ca are dreptul sa-si denumeasca etnia si limba pe care o vorbeste drept „moldoveneasca“. Necesitatea dictionarului o justifica prin faptul ca si editiile publicate in Romania cu operele lui Sadoveanu sau Creanga au nevoie de glose explicative. Mai mult, Vasile Stati afirma ca exista doua pericole in sensul „deznationalizarii Moldovei“: romanizarea si rusificarea, dintre care primul ar fi mult mai „periculos“.
Rusificarea este un element observabil pe strazile din Chisinau. In cluburi, in restaurante, in taxiuri, oamenii prefera sa vorbeasca rusa, chiar daca ambii interlocutori inteleg romana sau o vorbesc nativ. Mediile de comunicare reprezinta o miza considerabila din acest punct de vedere. Pe segmentul TV, cele mai mari audiente sunt obtinute, in ordine, de Pervii Kanal (limba rusa), Moldova 1 (predominant romana), NTV (rusa) si ProTV Chisinau (romana).
Consiliul de Coordonare a Audio-vizualului (CCA) este controlat de apropiati ai comunistilor si, astfel, a fost posibila retragerea licentei de transmisie pentru TVR1. In septembrie, CCA a retras licenta pentru Societatea Romana de Televiziune, pentru neachitarea taxei pentru semnal, in perioada iunie-septembrie. Taxa anuala se ridica la aproximativ 800.000 de dolari, iar guvernul roman a propus deducerea acestor sume dintr-o datorie de 18 milioane de dolari pe care Republica Moldova o avea din 1993. Chisinaul nu a raspuns in nici un fel acestei solicitari, iar CCA a retras licenta in contrar propriului regulament, care stipuleaza patru pasi intermediari. In prezent, TVR1 este receptionat prin intermediul postului 2+, infiintat de o firma off-shore cu sediul in Cipru. Aceasta firma nu are nici un contract de retransmisie a TVR, astfel incat este probabil ca CCA se va sesiza si va opri si aceasta modalitate de receptie, dupa ce undele scandalului din septembrie se vor domoli.
In privinta radiourilor comerciale, peisajul este mai dezechilibrat. Majoritatea posturilor emit in limba rusa, insa au intrat si cateva filiale ale posturilor din Romania, care retransmit programe de la Bucuresti (21, Kiss). Potrivit unei surse din Mitropolia Basarabiei, Radio Trinitas se pregateste sa-si mareasca aria de acoperire a emisiei pana in Chisinau (de la emitatorul din Iasi).
Rusii, campioni la tirajePe segmentul presei scrise, tot limba rusa este campioana. In topul tirajelor se afla „Komsomolskaia Pravda“, „Trud“ si „Argumenti i facti“ – ziare moscovite care apar la Chisinau insotite de un fascicul cu actualitate locala. Desi beneficiaza de sprijin din Romania, ziarele de limba romana sunt intr-o situatie foarte stramtorata. De exemplu, „Timpul de dimineata“ scoate cinci editii saptamanal, intr-un tiraj cumulat de 30.000 de exemplare, de doua ori mai putin decat media ziarelor rusesti. Jurnalistii acuza presiunile politice asupra ziarelor independente, care se fac prin intermediul amenintarilor la adresa firmelor care aduc publicitate.
1 ianuarie 2007, un start ratatAderarea Romaniei la Uniunea Europeana reprezinta o ocazie buna de a-i apropia pe basarabeni de Romania prin dovada unor beneficii concrete, nu doar printr-un recurs la istorie. Comunistii de la Chisinau au sesizat pericolul si blocheaza initiativele Bucurestiului de a facilita acordarea de vize prin deschiderea de noi consulate. Vina este aruncata tot in curtea Romaniei, cu sloganul „Bucurestiul nu vrea sa va dea vize“. De partea cealalta, si Romania a jucat prost, pentru ca a organizat un sistem deficitar de acordare a vizelor, care genereaza coruptie si nervi. Vizele sunt acordate pe perioade foarte scurte, desi reglementarile UE permit perioade extinse, iar dosarele de redobandire a cetateniei sunt blocate in sistem. Avantaj Rusia.
Sursa: Gardianul, Vlad Bårleanu
