Ce s-ar întâmpla dacă Ucraina ar intra în lista ţărilor care au restricţionat accesul liderilor transnistreni? Parlamentul European a îndemnat fără ocolişuri administraţia de la Kiev să analizeze această posibilitate.
Un îndemn similar a primit anterior din partea UE şi Federaţia Rusă la care, însă, nu a răspuns nici practic, nici diplomatic. Între timp, furia populară în regiunea transnistreană creşte. Bugetarii nu şi-au mai primit salariile de mai bine de trei luni, produsele se scumpesc de la o zi la alta din cauza secetei, iar Rusia a încetat să mai trimită ajutoare umanitare şi asistenţă financiară în Transnistria.
Atitudinea locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului faţă de administraţia de la Tiraspol s-a schimbat radical pe parcursul anului 2007. Transnistria se află în pragul unei revole populare. Oamenii au simţit diferenţa enormă dintre sărăcia în care se zbat ei şi luxul în care îşi trăiesc viaţa şefii clanului separatist. Criza s-a acutizat ca urmare a secetei din vara acestui an şi după ce Federaţia Rusă a încetat să mai verse bani în bugetul Transnistriei, iar de aproape un an nu mai trimite în regiunea transnistreană nici ajutoare umanitare. Ca să tempereze măcar cumva furia oamenilor, liderii transnistreni au dispus achitarea parţială a restanţelor la pensii din banii acumulaţi la plata gazelor naturale, bani care, în mod normal, urmau să fie transferaţi „Gazprom”-ului.
În condiţiile în care orice intenţie de a protesta împotriva proastei gestionări a treburilor publice este considerată, conform legislaţiei transnistrene, „încercare de a răsturna ordinea constituţională”, majoritatea celor dornici de un trai mai bun emigrează. Cei mai mulţi se refugiază în Federaţia Rusă, deoarece obţinerea paşaportului rusesc pentru transnistreni nu este o problemă. În 2007, din Transnistria au plecat fără să se mai întoarcă aproximativ 9 mii de persoane. Din 1992, când Transnistria s-a separat, de facto, de Republica Moldova de acolo au plecat peste 180 mii de oameni, astfel încât actualmente au mai rămas doar aproximativ 500 mii de locuitori.
Pretinsul ministru de finanţe din Transnistria, Irina Molokanova, a avertizat populaţia că “în 2008 Transnistria va trebui să mizeze doar pe forţele proprii, pentru că nu va mai primi asistenţă din partea Rusiei”. Oficialul transnistrean a subliniat că autorităţile elaborează un program anticriză extrem de dur bazat pe fiscalitate, dar nu a oferit alte detalii. În aceste condiţii, oamenii de afaceri – adversari ai regimului Smirnov, coagulaţi în gruparea „Sheriff”, profită de şansa oferită de Chişinău de a se legaliza ca agenţi economici moldoveni şi de a exporta mărfuri pe piaţa europeană. Potrivit autorităţilor de la Chişinău, în prezent 20 de agenţi economici transnistreni exportă mărfuri în UE, în special în România şi Bulgaria.
Cât priveşte recentul îndemn al Parlamentului European adresat zilele acestea Kievului de a restricţiona accesul liderilor separatişti pe teritoriul Ucrainei, acest pas, potrivit experţilor, ar complica şi mai mult situaţia reprezentanţilor administraţiei separatiste. Chişinăul are, însă, dubii că autorităţile ucrainene îi vor da curs, deoarece unii din cei 17 exponenţi ai regimului transnistrean, cărora UE şi SUA le-a interzis încă din anul 2003 să intre sau să tranziteze spaţiul comunitar, deţin şi cetăţenia Ucrainei, iar practica internaţională nu prevede posibilitatea de a declara proprii cetăţeni persona non-grata. Mai mult, preşedintele moldovean Vladimir Voronin s-a oferit luna trecută să negocieze personal cu UE şi SUA anularea restricţiilor de circulaţie pentru liderii transnistreni în cazul în care aceştia vor da dovadă de constructivism în procesul de negocieri privind problema transnistreană.
Sursa: Deutsche Welle , Vitalie Călugăreanu
