România este prima interesată să aibă un Tratat de bază şi un Tratat de frontieră cu Republica Moldova, dar nu poate accepta insistenţa părţii moldovene de a introduce prevederi şi referiri inacceptabile pentru un stat modern european, a declarat miercuri ambasadorul român la Chişinău.
Acordul de Cooperare dintre România şi Republica Moldova, numit cu titlul generic Tratat de bază, a fost parafat de miniştrii de externe ai celor două state în anul 2000, iar în primăvara anului 2003 ministrul de externe de atunci al României a anunţat că Bucureştiul este gata să semneze Tratatul parafat în anul 2000. Tot atunci s-a convenit ca, la nivel de experţi, cele două părţi să definitiveze aspectele formale minore legate de semnarea acestui acord. Însă la prima întâlnire a experţilor, în vara 2003. autorităţile moldovene au venit cu un alt document, transmite corespondentul NewsIn la Chişinău.
"Un document complet nou, care punea în evidenţă faptul că oferta României de a semna acordul parafat în anul 2000 a primit un raspuns negativ", a explicat miercuri ambasadorul Filip Teodorescu într-o conferinţă de presă susţinută la Chişinău.
"În aceste condiţii procesul de dialog a fost reluat şi în momentul de faţă se discută despre încheierea unui Acord european de Parteneriat şi Cooperare, un acord care, din punctul nostru de vedere, nu are nici un fel de probleme să îl putem semna", a precizat Filip Teodorescu. "România este dispusă să dezvolte cele mai înalte relaţii cu Republica Moldova şi nu avem nici un fel de rezervă ca să convenim un document care să sublinieze şi să confirme o asemenea poziţie politică", a adăugat ambasadorul.
În ceea ce priveşte Acordul de frontieră, în 2003 România a venit cu un set de propuneri privind cooperarea la frontieră, printre care şi un Acord privind regimul frontierei. Întrucât nu s-au înregistrat progrese, în 2006 Bucureştiul a retransmis documentul privind regimul de frontieră, care trebuia să pună punct acestor discuţii, a spus ambasadorul Teodorescu, subliniind că România nu are nici un fel de pretenţii teritoriale asupra Republicii Moldova.
"Există o singură problemă, legată de faptul că partea moldoveană solicită introducerea în acest acord a unei referiri la Tratatul de la Paris din 1947, document care spune, cu referire la frontiera dintre România şi Uniunea Sovietică: 'Graniţa dintre România şi URSS este graniţa care a fost convenită între România şi URSS în 1940'. Pentru toată lumea este însă clar că în 1940 şi până în 1947 România nu a încheiat niciun fel de acord cu URSS în legătură cu o asemenea graniţă. Deci, e un fals istoric şi, dacă atunci a fost acceptat, este pentru că România era un stat învins şi ocupat şi fără posibilitatea de a-şi apăra interesele sale suverane", a argumentat ambasadorul Teodorescu. "Este evident că în anul 2007 acceptarea aceluiaşi fals istoric care s-a făcut în 1947 ar fi cu totul de neconceput", a adăugat reprezentantul diplomatic al României la Chişinău.
Teodorescu a explicat că Tratatul de la Paris nu mai are valoare juridică, atât timp cât o serie de prevederi nu mai sunt valabile. Tratatul prevede, de exemplu, restricţii, inclusiv militare, pentru România, care între timp a devenit stat membru NATO - "aspect care dovedeşte că acest document aparţine unei epoci care nu este actuală", a adăugat Teodorescu. Potrivit amabsadorului, frontierele după cel de-al Doilea Război Mondial au fost stabilite prin Actul final de la Helsinki şi la acest document trebuie să se facă referire în acordul cu privire la frontiera cu Republica Moldova.
"Nu există nici o bază pentru a afirma că România nu doreşte încheierea unui acord privind frontiera şi că poziţia României ar aduce în vreun fel atingere integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Suntem primii interesaţi să avem acest acord, cooperarea la frontieră este fundamentală pentru securizarea graniţei şi pentru împiedicarea contrabandei, a migraţiei ilegale – puncte care constituie un aspect fundamental pentru realizarea acordurilor cu Uniunea Europeană. Vrem să avem un acord care să stabilească şi să confirme încă o dată caracterul deschis al unor relaţii dintre două state suverane, independente şi care îşi respectă reciproc integritatea teritorială”, a declarat Ambasadorul României în Republica Moldova.
La sfârşitul lunii octombrie, vicepreşedintele Parlamentului European, socialistul spaniol Miguel Angel Martinez Martinez, aflat în vizită la Chişinău, sugera că România este parţial responsabilă pentru "carenţele" din relaţia cu Republica Moldova, pentru că "nu există o recunoaştere a frontierelor între două ţări vecine".
"Relaţiile normale încep acolo unde există o recunoaştere a frontierelor între două ţări vecine. Este evident că există o carenţă la acest capitol şi că nu este o carenţă de care se face responsabilă Republica Moldova. Deci cred că există aici un spaţiu important pentru avansarea către ceea ce ar trebui să fie relaţii de bună vecinătate", a afirmat oficialul european, citat de corespondentul NewsIn la Chişinău.
În martie, Guvernul de la Chişinău a acuzat "nedorinţa autorităţilor române de a semna cu Republica Moldova Tratatul politic de bază şi Tratatul privind frontiera", care "nu poate fi interpretată decât drept o confirmare a adevăratelor intenţii pe care le urmăreşte conducerea statului vecin".
Într-un interviu pentru NewsIn acordat în iulie de reprezentantul UE pentru Republica Moldova, Kalman Miszei, acesta atrăgea atenţia că în relaţiile României cu Moldova sunt o serie de teme de îngrijorare pentru Chişinău, sunt probleme nerezolvate între cele două ţări şi menţiona în acest context Acordul asupra frontierelor şi Tratatul de bază.
În prima sa declaraţie după incidentul din 12 octombrie de la vama Leuşeni, când mai multe delegaţii oficiale din România nu au fost lăsate să intre în Republica Moldova, ministrul de externe de la Chişinău, Andrei Stratan, a făcut o afirmaţie surprinzătoare şi a spus că "în prezent există şanse ca până la sfârşitul anului, tratatul de parteneriat şi cooperare şi tratatul de frontieră cu România, documente negociate de mai mulţi ani, să fie semnate".
"Doresc să vă comunic că au existat discuţii foarte sincere pe marginea acestor documente, discuţii constructive şi următoarea rundă de negocieri va avea loc la Chişinău şi, sperăm, se vor menţine poziţiile şi viziunea constructivă la negocierea acestor două documente care ar putea fi semnate, sperăm noi, până la finele anului curent", a spus Stratan, citat de BBC.
Sursa: NewsIn
Editor Luana Pavaluca
