După ce, săptămâna trecută, preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a ameninţat cu scoaterea Mitropoliei Basarabiei, subordonată Bisericii Ortodoxe Române, în afara legii dacă aceasta nu va renunţa la deschiderea a trei episcopii, administraţia comunistă de la Chişinău încearcă să-i împiedice pe românii din Republica Moldova să sărbătorească Crăciunul pe stil nou.
Guvernul de la Chişinău a declarat zilele de 25 şi 26 decembrie zile lucrătoare şi a anunţat că bradul de Anul Nou va fi instalat în Piaţa Marii Adunări Naţionale abia pe 30 decembrie, astfel incat „cei care sărbătoresc Crăciunul cu românii să nu se poată bucura de brad“.
Oficial, ministrul moldovean al Culturii, Artur Cozma, a declarat că „autorităţile centrale nu interzic instalarea unui brad în Piaţă până la 25 decembrie“, precizand că acestea „nu cred că se va găsi până atunci un brad potrivit“. „Autorităţile centrale sunt în căutarea unui brad viu, mare, frumos şi reprezentativ, pe care să-l instaleze la sfârşitul lunii decembrie. (…) Care-i graba cu 25 decembrie?“, a întrebat ministrul, când a fost rugat să precizeze, dacă Guvernul va găsi bradul până la acea dată. „Eu cred că acesta va fi un proces de durată!“, - a subliniat oficialul moldovean.
Viceprimarul Chişinăului, Lucia Culev, a declarat că responsabilii din cadrul Primăriei au fost avertizaţi să nu îndrăznească să instaleze vreun brad în centrul Chişinăului, pentru că, în caz contrar, respectivul curajos „va fi luat cu polţia“.
Primarul Chişinăului, liberalul Dorin Chirtoacă, a declarat că aşteaptă să se confirme aceste zvonuri, iar dacă se vor adeveri – „va căuta alte soluţii pentru ca sărbătorile de iarnă să înceapă mai nainte de 30 decembrie“.
România „agreseaza permanent“ Republica Moldova.
Preşedintele moldovean Vladimir Voronin a acuzat, la Bruxelles, România de „agresiune permanentă“ faţă de ţara sa şi a declarat că îşi va prezenta nemulţumirile într-un mesaj adresat liderilor UE, menit să pună capăt disputei îndelungate dintre cei doi vecini.
Liderul de la Chişinău a declarat că Bucureştiul încearcă să submineze Republica Moldova, atrăgându-i pe studenţii moldoveni în universităţile din România, pe preoţi spre bisericile sale şi oferind rapid paşapoarte româneşti cetăţenilor moldoveni. „În următoarele zile voi transmite un mesaj preşedinţilor şi premierilor din UE, în care le voi explica situaţia dintre un stat membru UE şi un stat vecin cu UE“, a declarat Voronin jurnaliştilor, la Bruxelles. „Am sperat că problemele vor dispărea odată cu aderarea României la UE, însă acum vedem că am greşit - din contră, simţim o şi mai mare agresiune permanentă din partea României“, a subliniat Voronin la conferinţa de presă susţinută la Bruxelles.
Ambasadorul României în Republica Moldova, Filip Teodorescu, a declarat săptămâna trecută că Bucureştiul nu poate semna Tratatul bilateral de frontieră, pentru că Moldova insistă să introducă o referire la tratatul din 1947 de la Paris, care a trasat graniţele din perioada sovietică, într-o perioadă în care România era „un stat învins şi ocupat“. Acest lucru a contribuit la „un fals istoric“ prin aprobarea alipirii de către URSS, în 1940, a regiunii româneşti, a declarat diplomatul român. Voronin a spus că Teodorescu a explicat ulterior că remarcile sale au fost făcute „nu în calitate de ambasador, ci în calitate de istoric“.
Chişinăul îi bate obrazul MoscoveiMinisterul de Externe de la Chişinău a reacţionat dur la afirmaţiile făcute de şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat ziarului german “Frankfurter Allgemeine Zeitung”, în care pretindea că Rusia şi-a retras forţele armate convenţionale de pe teritoriul Republicii Moldova, potrivit angajamentelor asumate la summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999.
Chişinăul susţine, însă, că Rusia nu şi-a îndeplinit acest angajament, deoarece, în Transnistria, rămân stocate zeci de mii de tone de muniţii, tancuri, elicoptere, vehicule blindate şi peste o mie de militari ruşi. Într-un comunicat difuzat joi, MAE moldovean lasă să se înţeleagă că şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a trişat în interviul acordat ziarului german şi precizează că, “spre sfârşitul anului 2001, Federaţia Rusă şi-a retras doar parţial forţele armate convenţionale de pe teritoriul Moldovei, şi anume, armamentul limitat de Tratat. Celelalte două componente ale forţelor armate convenţionale, adică aproximativ 20 mii tone de muniţii şi peste 1000 de militari, continuă să fie prezente pe teritoriul Republicii Moldova”. VORBE. “De asemenea, - precizează în continuare comunicatul - persistă problema Echipamentelor Limitate de Tratat Necontabilizate, transmise de către Federaţia Rusă în mod ilegal regimului neconstituţional de la Tiraspol. Acestea includ tancuri, vehicule blindate de luptă, piese de artilerie, precum şi elicoptere. Prin menţinerea pe teritoriul Republicii Moldova a acestei prezenţe militare, Federaţia Rusă încalcă flagrant şi principiul acordului statului gazdă necesar pentru staţionarea trupelor străine, prevăzut în Articolul IV al Tratatului FACE”, se mai arată în replica diplomaţiei moldovene.
INTERPRETĂRI. Chişinăul îi reaminteşte Moscovei că “prin adoptarea la Istanbul, în 1999, a Actului Final al Tratatului FACE Adaptat şi a Declaraţiei Finale a summit-ului OSCE, Federaţia Rusă s-a angajat să-şi retragă forţele armate convenţionale de pe teritoriul Republicii Moldova până la sfârşitul anului 2001 şi să-şi retragă complet prezenţa militară din Republica Moldova către sfârşitul anului 2002”. Or, Moscova a semnat, la 21 iulie 1992, doar un “Acord de încetare a focului, n.n.” care “nu serveşte drept bază legală” pentru menţinerea prezenţei militare ruse în Transnistria, mai explică MAE de la Chişinău. “Astfel, - se mai arată în comunicatul citat, - conexiunea pe care o fac oficialii ruşi între procesul de retragere a forţelor militare ruse şi procesul de soluţionare politică a problemei transnistrene este neîntemeiată”. Chişinăul precizează că “în calitate de stat neutru, Republica Moldova va insista ca toţi actorii implicaţi în negocieri să se angajeze activ în discuţii privind transformarea aşa-zisei operaţiuni de menţinere a păcii într-o misiune multinaţională civilă cu mandat internaţional”.
SINTAGMĂ. Diplomaţia moldoveană atrage atenţia şi asupra sintagmei “pacificatorii ruşi”, folosită de Serghei Lavrov în interviul acordat ziarului german. Această sintagmă, potrivit Ministerului moldovean de Externe, “nu reflectă adecvat conţinutul şi sensul Acordului de încetare a focului din 1992”. Astfel, în termenii acestui acord, părţile introduc în zona de conflict “contingente militare” şi nu “forţe de menţinere a păcii”, după cum preferă să spună oficialii ruşi. “Este regretabil că prin speculaţii terminologice, Federaţia Rusă încearcă să impună opiniei publice teze false pentru a-şi justifica neîndeplinirea obligaţiilor internaţionale”, se mai arată în comunicatul MAE de la Chişinău.
Preşedintele Comisiei pentru relaţii externe din Duma de Stat a Rusiei, Konstantin Kosaciov, a declarat că “Rusia şi-ar putea spori prezenţa militară în apropierea graniţelor vestice după suspendarea participării sale la Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa”. El a adăugat că aceasta va fi replica Rusiei dacă NATO va creşte nivelul armamentelor în Europa de Est.
Sursa: Jurnalul National
Vitalie Calugareanu
