Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău a anunţat miercuri că doi diplomaţi ai Ambasadei României au fost declaraţi persona non grata, ei urmând a fi expulzaţi în decurs de 24 de ore şi în acelaşi timp şi-a rechemat pentru consultări ambasadorul de la Bucureşti.
Cei doi diplomaţi români expulzaţi miercuri de Chişinău ar fi ataşatul cultural, Vasile Nanea, şi secretarul II al Ambasadei României, Laviniu Enii, potrivit unor surse guvernamentale de la Chişinău, citate de corespondentul NewsIn.
Autorităţile române au refuzat deocamdată să facă publice numele celor doi diplomaţi.
Pe de altă parte, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Lidia Guţu, a primit instrucţiuni să meargă la Chişinău pentru consultări, potrivit unui comunicat al MAEIE, care nu face alte precizări.
Motivul invocat de autorităţile moldovene pentru expulzarea diplomaţilor români a fost "incompatibilitatea activităţii acestora cu statutul diplomatic deţinut".
MAE român a apreciat acest act ca "inamical, total nejustificat" şi consideră că "vine în contradicţie cu atitudinea constructivă şi cooperantă pe care România a manifestat-o în permanenţă la adresa Republicii Moldova".Potrivit unui comunicat al Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău, ambasadorul român Filip Teodorescu a fost convocat la minister, unde i s-a adus la cunoştinţă conţinutul Notei Verbale referitoare la expulzarea diplomaţilor. Filip Teodorescu a refuzat, în semn de protest "faţă de acest gest surprinzător şi neaşteptat", să primească Nota verbală, a informat Ministerul român de Externe.
Preşedintele Traian Băsescu consideră că decizia autorităţilor de la Chişinău referitoare la expulzarea a doi diplomaţi români poate fi încadrată în "zona unor provocări", dar a subliniat că măsura Guvernului moldovean nu va schimba politica Bucureştiului de sprijinire a românilor de peste Prut. "Sunt măsuri ale guvernului de la Chişinău. Aceste măsuri nu ne vor determina să restricţionăm accesul românilor din Republica Moldova peste frontieră, dimpotrivă, voi cere insistent Guvernului să luăm măsuri să facilităm tot mai mult accesul cetăţenilor români la vize, la piaţa forţei de muncă în UE şi la educaţie în România, la piaţa forţei de muncă din România", a declarat şeful statului. "Consider că suntem în zona unor provocări", a mai spus Traian Băsescu. "Deci, nu ne schimbă cu nimic politica în raport cu Republica Moldova pentru că noi nu adresăm nici preşedinţilor, nici guvernelor Republicii Moldova, nici instituţiilor statului, politica noastră este una de a sprijini românii din Republica Moldova. Pe toţi cei care vorbesc limba română", a repetat preşedintele.
Premierul Tăriceanu a declarat, miercuri, că cerut Ministerului de Externe să facă o analiză a "măsurilor care se impun" după o asemenea situaţie. "Vreau să spun că regret că, faţă de atitudinea autorităţilor române, care este una de cooperare şi de susţinere a aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, autorităţile moldovene iau astfel de decizii. Am cerut Ministerului de Externe să facă o analiză, pentru a decide care sunt măsurile care se impun într-o asemenea situaţie", a declarat Tăriceanu.În prezent, MAE român "analizează măsurile pe care un astfel de gest le impune, dar înţelege să abordeze această chestiune într-o manieră europeană, transparentă şi responsabilă, în interesul cetăţenilor din cele două state", se arată într-un comunicat. România va continua să promoveze destinul european al cetăţenilor Republicii Moldova, precizează la final comunicatul MAE.
Măsura expulzării diplomaţilor intervine după "scandalul vizelor" din vară, când consulul României la Chişinău, Alexandru Rus, a fost acuzat de autorităţile moldovene că ar fi implicat în acordarea frauduloasă de vize. Consulul a fost retras de la post, urmând să facă la Bucureşti obiectul unei eventuale declanşări a urmăririi penale, în virtutea probelor furnizate de autorităţile moldovene, probe pe care autorităţile de la Chişinău susţin că le-au furnizat, în timp ce autorităţile române spun că "materialele primite nu sunt de natură să declanşeze un proces împotriva consulului".
Tensiunile dintre Bucureşti şi Chişinău, care au cunoscut un crescendo pe parcursul acestui an, s-au intensificat în ultimele zile.
Ambasadorul României la Chişinău, Filip Teodorescu, fusese convocat la începutul săptămânii trecute la Ministerul de Externe al Republicii Moldova pentru a i se atrage atenţia asupra comentariilor făcute în legătură cu revizuirea prevederilor Tratatului de la Paris. Reprezentantului diplomatic al României i s-a spus că "potrivit Convenţiei de la Viena din 1969 cu privire la dreptul tratatelor şi Convenţiei ONU din 23 august 1978 privind succesiunea statelor la tratate, tratatele care stabilesc frontierele între state poartă un caracter nelimitat în timp şi nici una din părţi, în mod unilateral, nu este în drept să revizuiască prevederile lor" potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Chişinău.
Aflat la Bruxelles, preşedintele Republicii Moldova a acuzat, săptămâna trecută, România de "agresiune permanentă" faţă de ţara sa şi a declarat că îşi va prezenta nemulţumirile într-un mesaj adresat liderilor UE, menit să pună capăt disputei îndelungate dintre cei doi vecini, potrivit Reuters. Vladimir Voronin a declarat că Bucureştiul nu a recunoscut corespunzător statalitatea Republicii Moldova şi încearcă să o submineze atrăgând studenţii în universităţile din România, preoţii spre bisericile sale şi oferind rapid paşapoarte româneşti cetăţenilor moldoveni.
"În următoarele zile voi transmite un mesaj preşedinţilor şi premierilor din UE, în care le voi explica situaţia dintre un stat membru UE şi un stat vecin cu UE", a declarat Voronin jurnaliştilor la Bruxelles."Am sperat că problemele vor dispărea odată cu aderarea României la UE", a spus el. "Însă acum vedem că am greşit - din contră, simţim o şi mai mare agresiune permanentă din partea României", a subliniat Voronin, notând că oficialii UE cu care a discutat chestiunea la Bruxelles şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu această situaţie.Relaţiile dintre România şi Republica Moldova sub mandatele lui Vladimir Voronin au cunoscut tensiuni şi în timpul regimului Iliescu, şi în timpul regimului Băsescu. Astfel, în mandatul în care Mircea Geoană a fost ministru de externe - în Cabinetul PSD condus de Adrian Năstase -, Chişinăul şi Bucureşti s-au lansat într-o serie de declaraţii nedimplomatice, legate de sintagma "două state surori" sau de procesul legat de recunoaştere a autonomiei Bisericii Ortodoxe de peste Prut.
De altfel, nu este pentru prima dată când Chişinăul ia măsura de a expulza un diplomat român. În martie 2002, în perioada protestelor anticomuniste de la Chişinău,ataşatul militar al Ambasadei României la Chişinău, Ion Ungureanu, a fost declarat persona non grata, având termen de zece zile pentru a părăsi teritoriul Republicii Moldova. Drept răspuns, secretarul consilier al Ambasadei Moldovei la Bucureşti, Iacob Popovici, a fost declarat de autorităţile române persona non grata. Şef al diplomaţiei române era atunci actualul lider PSD, Mircea Geoană.
Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care îşi exprima îngrijorarea faţă de evoluţiile din Republica Moldova şi cerea autorităţilor de la Chişinău să respecte regulile şi procedurile democratice şi să se abţină de la orice decizie care ar putea pune în pericol stabilitatea socială şi politică a ţării.
Sursa: NewsIn
Editor Luana Pavaluca
