Viceguvernatorul BNM Victor Cibotaru a menţionat, miercuri, în cadrul unei conferinţe internaţionale la Chişinău că a fost încheiat un acord cu Ministerul Finanţelor privind convertirea datoriilor Guvernului faţă de BNM în valori mobiliare de stat. Potrivit lui Cibotaru acest fapt va constituit un instrument pentru dirijarea lichidităţii pe piaţă şi va contribui la diminuarea inflaţiei.
Viceguvernatorul BNM a menţionat că în prezent, instrumentul principal pentru dirijarea proceselor inflaţioniste utilizat de către Banca Naţională a Moldovei, este controlarea agregatelor monetare, care se efectuează prin sterilizarea masei monetare excesive preponderent prin emiterea certificatelor BNM. Totodată, el a menţionat că controlarea agregatelor monetare reprezintă la moment pentru BNM un proces destul de dificil, ca urmare a întrărilor masive de valută străină în ţară, dolarizării excesive şi cotei majore a „numerarului în circulaţie” în baza monetară. În scopul optimizării instrumentelor utilizate de către Banca Naţională a Moldovei la sterilizarea excesului de lichiditate, în prezent sunt utilizate doar certificatele BNM cu scadenţa de 7, 14 şi 28 de zile, fiind anunţată doar rata maximă fără anunţarea volumului.
Referindu-se la procesul de ţintire a inflaţiei, anunţat recent de BNM, Victor Cibotaru a precizat că acesta constă în declararea publică a unei ţinte cantitative de inflaţie pentru un anumit termen, cuplată cu obligaţiunile Băncii Centrale de a urmări şi a atinge această ţintă. El a explicat că regimul de ţintire a inflaţiei poate fi definit ca anunţarea unui indicator ţintă al inflaţiei şi a unui instrument principal (rata dobânzii pe termen scurt) pentru atingerea acestui scop. Stabilirea ţintei inflaţiei se efectuează de către Banca Centrală de una singură sau în coordonare cu Guvernul, în baza unor analize şi modelări a eventualei evoluţii a indicatorilor macroeconomici. Viceguvernatorul a spus că, după anunţarea ţintei inflaţiei, Banca Centrală (BNM) urmează să mediatizeeze şi să explice publicului larg atât prognoza nivelului inflaţiei, cât şi deciziile luate cu privire la instrumentele care vor fi aplicate în scopul temperării aşteptărilor inflaţioniste. De asemenea, BNM va explica cauzele ce pot determina devieri de la ţinta anunţată anterior, precum şi va oferi date privind eventualele acţiuni şi modificări în cadrul politicii monetare în funcţie de evoluţia situaţiei.
Potrivit lui Cibotaru, îndeplinirea acţiunilor menţionate este preconizată pentru o perioadă de circa 2-3 ani, care, de fapt, reprezintă o perioadă de trecere pentru implementarea cu succes a regimului de ţintire directă a inflaţiei. Drept sarcină de bază în această perioadă Victor Cibotaru a menţionat atingerea unui nivel al inflaţiei de o cifră.
Totodată, expertul economic de la IDIS „Viitorul” Veaceslav Ioniţă a menţionat că pentru a reduce inflaţia în anul curent BNM va cheltui 300 mil. de lei (26,7 mil. dolari SUA). Referindu-se la obiectivul BNM de a atinge o cotă a inflaţiei de o cifră în următorii trei an el a menţionat că acest lucru este posibil, însă aceasta presupune costuri suplimentare. Potrivit lui, inflaţia redusă devine un produs, pentru care BNM va trebui să plătească la fiecare etapă.
