Cei doi diplomaţi români au fost expulzaţi din R. Moldova în urma declaraţiilor făcute de ambasadorul român la Chişinău privind Tratatul de la Paris din 1947, precum şi a activităţilor politice desfăşurate de aceştia, a declarat joi Victor Stepaniuc, unul dintre fruntaşii Partidului Comuniştilor.
"E un comportament absolut inadmisibil din partea României şi în cazuri din astea multe ţări recurg chiar la ruperea relaţiilor diplomatice. Se vede foarte clar că acest stat nu recunoaşte ţara noastră. Pentru că nu la nivelul discursului politic şi a declaraţiilor se face recunoaşterea unui stat, ci la nivelul dreptului internaţional, adică prin semnarea de tratate", a spus Victor Stepaniuc, citat de corespondentul NewsIn la Chişinău.Oficialul comunist a declarat că în ultimile săptămâni s-au făcut mai multe declaraţii despre Republica Moldova, dar "cel mai dramatic este că ambasadorul Filip Teodorescu, referindu-se la relaţiile Republicii Moldova cu România şi-a permis să atace prevederile Tratatului de pace din 1947, în care au fost fixate frontierele dintre fosta URSS şi România". Acest tratat, potrivit deputatului, fixează rezultatele celui de-al Doilea Război Mondial şi, practic, graniţa moldo-română.
"Specialişti în drept internaţional - nu doar din Europa şi SUA, dar chiar şi din România, cum ar fi doamna Dumitra Popescu, de la Academia Română - spun că acesta este tratatul care fixează graniţa moldo-română. şi desigur că ar fi bine ca în baza acelui tratat din 1947 Republica Moldova să aibă un tratat de frontieră şi un tratat politic cu România. Dacă domnul ambasador a exprimat punctul de vedere al Guvernului român, atunci acest punct de vedere a ieşit la iveală definitiv. Noi acum înţelegem de ce, pe parcursul a 16 ani, România nu doreşte semnarea cu Republica Moldova a Tratatului politic de bază şi a Tratatului de Frontieră – pentru că nu recunoaşte rezultatele celui de-al Doilea Război Mondial şi acum acest lucru a ieşit la suprafaţă", a spus Stepaniuc.
Fruntaşul comunist a mai spus că alt motiv pentru care cei doi diplomaţi au fost expulzaţi este că persoanele respective "s-au ocupat cu activitate politică îndreptată împotriva suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova".
"Este evident în această situaţie de ce a fost expulzat anume ataşatul pentru cultură. România nu ar trebui să se ocupe de susţinerea ziarelor care constituie baza partidelor politice din Republica Moldova. Toate ziarele pe care le susţine România promovează concepte politice, inclusiv cele pentru copii sau adolescenţi", a spus Victor Stepaniuc. "Acest lucru este inadmisibil în relaţiile dintre ţări, însă la noi însă acest lucru se face liber şi românii, având acel Departament al Relaţiilor cu Românii de Pretutindeni, consideră normal să sprijine ziare şi grupări care nu sunt culturale, ci politice. Şi Literatura şi Arta, şi Timpul şi Jurnal de Chişinău, dar şi alte ziare, inclusiv ediţii pentru copii şi adolescenţi – toate promovează concepte politice", a adăugat oficialul comunist.
"Tot ce se face în ultimile luni, în ultimii ani şi mai ales în ultimele săptămâni arată că situaţia deraiază şi primele persoane şi de la Chişinău, şi de la Bucureşti trebuie să găsească destule argumente ca să se aşeze la mase de tratative şi să clarifice care sunt relaţiile noastre. Relaţiile Republicii Moldova cu România trebuie să fie bazate pe dreptul internaţional. La ziua de astăzi nu este aşa şi asta este o problemă", a spus Stepaniuc. Întrebat de jurnalişti dacă nu există şi alte state care fac acelaşi lucru în Republica Moldova, adica finanţează publicaţii şi partide politice – referire transparentă la Federaţia Rusă – Victor Stepanciuc a răspuns afirmativ. ”Din păcate sunt, dar exemplul României e cel mai mare, mai profund şi mai exemplar". "Chiar şi în Parlament sunt o bună parte din deputaţi care nu vorbesc despre interesele Republicii Moldova, dar mai mult de interesele României. Chiar şi la şedinţa de astăzi (joi - n. r.) nu am auzit pe cineva să vorbească despre istoria noastră veche, despre statul moldovenesc, despre poporul moldovenesc, despre Moldova, dar mai mult erau deranjaţi de atitudinea faţă de România. Uitaţi-vă cum promovează unii politicieni idea de denumire a ţării – ei o numesc Basarabia şi nu Republica Moldova. Asta-i lipsă de respect faţă de stat, de fapt este contestarea statului şi poporului", a spus deputatul comunist.
"Este o situaţie încordatată în relaţiile noastre, dar această încordare vine în primul rând din partea României. Noi nu facem atacuri asupra identităţii române, asupra naţiunii române, asupra neamului românesc şi asupra intereselor şi politicii interne şi externe ale României. În schimb România în permanenţă face acest lucru din 1991 încoace. Buxureştiul nu recunoaşte Republica Moldova. Pentru că nu la nivelul discursului politic se face recunoaşterea unui stat, ci la nivelul dreptului internaţional".
Stepaniuc a mai spus că fruntaşii Partidului Comuniştilor sunt "atacaţi" foarte des de către alegători pentru că "nu promovează foarte clar identitatea, pentru că permit să se vorbească nu despre istoria poporului moldovenesc, ci despre istoria românilor, pentru că permit ca limbii să i se dea denumirea de limbă română, pentru că se face românizarea masivă a copiilor la şcoală şi a studenţilor".
Întrebat dacă se poate ajunge la schimbarea denumirii obiectului de studiu "limba română" în "limbă moldovenească" în municipiul Bălţi, aşa cum anunţase presa, Stepaniuc a spus că "nici nu trebuie schimbat nimic, deoarece denumirea limbii poporului este fixată în Constituţie, care, la articolul 13, spune că limba de stat este limba moldovenească". "Şi şcoala este obligată să se conformeze. Acţiunile Ministerului Educaţiei trebuie să fie coerente şi foarte bine gândite, pentru că se cere şi perfecţionarea manualelor, şi reciclarea şi pregătirea specialiştilor", a spus oficialul comunist. Potrivit lui, în mod sigur vor fi rescrise şi manualele, "pentru că o bună parte din manuale sunt făcute în România şi în texte în loc de Chişinău, de Orhei, de Moldova Veche, la urma urmei de Iaşi sau de Suceava, se vorbeşte în primul rând despre scriitorii din Transilvania şi Muntenia şi acest lucru este o problemă", deoarece "în toată lumea elevii sunt instruiţi pe materialul local, el trebuie să-şi cunoască în primul rând Patria, cum o cheama pe mama, pe tata, ce rude are, localitatea în care s-a născut". "Dar, în mare, noi nu avem nici un fel de repulsie faţă de limba română, pentru că încă Ibrăileanu spunea că la baza limbii române stă graiul moldovenesc. Adică limba românească contemporană este la 99 la sută limba moldovenească", a mai spus Stepaniuc.
Sursa: NewsIn
Editor Luana Pavaluca
Cititi si:
BBC: Opoziţia critică expulzarea diplomaţilor români
