Responsabilii cu protocolul de la cabinetul preşedintelui CE, Jose Manuel Barroso, au retras în ultimul moment, luni, afişele ce anunţau că traducerea simultană a declaraţiilor după întrevederea cu preşedintele Vladimir Voronin se va face în "limba moldovenească" şi engleză, potrivit RRA.
Potrivit corespondentului la Bruxelles al Radio România Actualităţi, citat de RADOR, finalul întâlnirii dintre Barroso şi Voronin a fost marcat de un incident de protocol. Traducerea simultană a declaraţiilor era anunţată prin câteva afişe pe care scria numărul canalului unde puteau fi ascultate limba engleză şi limba moldovenească. Sintagma "limbă moldovenească" şi nu limba română a făcut ca afişele să fie retrase înaintea sosirii celor doi demnitari de către responsabilii cu protocolul de la cabinetul preşedintelui Barroso.
De altfel, convorbirile dintre preşedintele Comisiei Europene şi preşedintele moldovean s-au prelungit şi declaraţiile au fost făcute cu 50 de minute mai târziu decât ora anunţată.
Concluzia întâlnirii a fost că preşedintele Voronin a obţinut ceea ce şi-a propus, adică sprijinul Comisiei Europene pentru propunerile pe Transnistria, potrivit corespondentului Radio România Actualităţi. Este vorba despre acele propuneri pe care preşedintele moldovean le-a făcut în urmă cu o lună în Planul de consolidare a încrederii între Chişinău şi Tiraspol.
Preşedintele Barroso a declarat că propunerile sunt viabile şi că ele au întregul sprijin al europenilor. În acest plan este vorba despre demilitarizarea teritoriului Republicii Moldova, inclusiv Transnistria, crearea unei armate unice şi găsirea în comun a unor măsuri de recâştigare a încrederii între cetăţenii din Republica Moldova şi cei din Transnistria.
Preşedintele Comisiei Europene a mai anunţat că în luna ianuarie Consiliul Uniunii va aproba Acordul de comerţ preferenţial cu Republica Moldova, dar în acelaşi timpa cerut Chişinăului să continue reformele în domeniul drepturilor omului, democraţiei şi luptei împotriva corupţiei.
La rândul său, preşedintele Vladimir Voronin a prezentat realizările Republicii Moldova în relaţia cu Uniunea Europeană în 2007 şi a promis că toate cele 200 de măsuri cuprinse în planul de acţiuni comun cu Uniunea Europeană vor fi puse în practică.
Două acorduri semnate anul trecut de Republica Moldova şi UE - cel pentru facilitarea vizelor şi cel pentru readmisie - au provocat la Bucureşti o polemică privind recunoaşterea de către România a limbii moldoveneşti prin faptul că ele au fost aprobate în Consiliu şi de către România. Ministrul de externe Adrian Cioroianu a subliniat că aceste acorduri nu au nevoie de ratificarea statelor membre, pentru ca România să fi refuzat ratificarea, dar că în minuta discuţiilor referitoare la aceste acorduri a fost notată opoziţia părţii române privind referinţa la limba moldovenească.
România nu recunoaşte existenţa limbii moldoveneşti, argumentând că Academia Republicii Moldova spune că limba din Republica Moldova este limba română. Disputa cu privire la limba moldovenească între Bucureşti şi Chişinău este mai veche. Într-un interviu acordat în martie 2007 agenţiei Reuters, preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, acuza România încearcă să nege statalitatea Republicii Moldova prin denigrarea limbii şi culturii sale. Liderul moldovean a subliniat că oficialii de la Bucureşti, care consideră că limba ţării sale nu este diferită de limba română, ignoră faptul că statul medieval Moldova a existat cu mult înainte de formarea statului român în secolul al XIX-lea. "Limba moldovenească este mama limbii române. A o numi română înseamnă a înşela istoria şi a-ţi renega propria mamă. Şi nu trebuie să faci asta", a explicat Voronin.
Ministrul Adrian Cioroianu a transmis în 23 iulie o scrisoare comisarului european pentru relaţii externe şi politica de vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, cu referire la această problemă şi la argumentele care susţin poziţia părţii române, solicitând ca, pe viitor, poziţia Uniunii Europene să fie în sensul demersurilor părţii române.
Sursa: NewsIn
Editor senior Luana Pavaluca
